Cultura si divertisment

Rezultatele ADN ofera o noua perspectiva asupra uneia dintre cele mai dezastruoase retrageri militare din istorie - invazia esuata a Rusiei din 1812 condusa de Napoleon, scrie LiveScience. Oamenii de stiinta care au analizat ramasitele dintr-o groapa comuna din Vilnius, Lituania, au identificat doua boli neasteptate care au decimat armata franceza in timpul retragerii sale disperate. Descoperirea contrazice convingerile vechi conform carora tifosul si febra de transee ar fi fost principalii vinovati. Noi agenti patogeni, o noua perspectiva Cercetatorii au examinat dintii a 13 soldati din Grande Armee si au descoperit urme de ADN ale bacteriilor Salmonella enterica si Borrelia recurrentis. Acesti agenti patogeni provoaca febra paratifoida si, respectiv, febra recurenta - ambele raspandindu-se prin alimente, apa sau paduchi contaminati. Rezultatele, publicate in revista Current Biology, ofera primele dovezi genetice directe ca febra paratifoida a contribuit la moartea soldatilor. Echipa nu a gasit urme de Rickettsia prowazekii, bacteria responsabila de tifos, ceea ce sugereaza ca alte infectii au jucat un rol mult mai important decat se credea pana acum. Moarte prin epuizare, frig si infectii Invazia lui Napoleon a inceput cu aproximativ 600.000 de soldati, dar mai putin de 50.000 au supravietuit. Militarii s-au confruntat cu foamete, epuizare si temperaturi sub zero grade in timp ce se retrageau pe o distanta de aproape 1.300 de kilometri dinspre Moscova. Oamenii de stiinta cred acum ca multi au fost slabiti si de infectii suprapuse: febra paratifoida si febra recurenta transmisa de paduchi, care s-au raspandit rapid in conditiile insalubre ale armatei. Combinatia de boala, foame si expunere la frig a creat un mediu letal din care putini au scapat cu viata. O fereastra genetica spre trecut Geneticianul Carles Lalueza-Fox a remarcat ca bolile au modelat nenumarate razboaie de-a lungul istoriei. El a subliniat ca analiza ADN-ului antic leaga acum agentii patogeni de evenimente istorice majore, precum retragerea lui Napoleon, aratand cum epidemiile au influentat nu doar rata mortalitatii, ci si schimbarile politice si culturale. Astfel, noul studiu arata ca prabusirea Grande Armee nu s-a datorat doar greselilor militare sau vremii aspre, ci si puterii ascunse a bolilor infectioase.