Externe

Summitul este marcat insa mai ales de noua confruntare dintre Viktor Orban si restul liderilor europeni. Premierul ungar ar putea participa pentru ultima oara la o reuniune a Consiliului European, in conditiile in care se afla intr-o cursa electorala dificila inaintea alegerilor din 12 aprilie, unde este creditat cu un deficit de noua puncte in fata rivalului sau, Peter Magyar. In centrul discutiilor se afla deblocarea finantarii considerate esentiale pentru mentinerea pe linia de plutire a economiei ucrainene. Desi liderii UE, inclusiv premierul ungar Viktor Orban, convenisera asupra acestui pachet in decembrie, Budapesta si-a retras ulterior sprijinul, invocand disputa legata de conducta petroliera Druzhba. Diplomati europeni citati in pregatirea summitului avertizeaza ca opozitia lui Orban fata de imprumutul pentru Ucraina a depasit o limita politica importanta si ar putea declansa o reactie dura din partea blocului comunitar dupa alegerile din Ungaria. Potrivit acestora, UE a evitat pana acum o confruntare majora cu Budapesta, inclusiv activarea procedurii din Articolul 7, care ar putea duce la suspendarea dreptului de vot al Ungariei, insa aceasta retinere ar putea disparea dupa scrutin. "Comportamentul Ungariei reprezinta un nou minim istoric", a declarat ministrul suedez pentru afaceri europene, Jessica Rosencrantz. Intrebata daca Stockholmul ar sustine folosirea unor instrumente juridice impotriva Budapestei, inclusiv Articolul 7, oficiala a raspuns: "Absolut, suntem deschisi". UE se pregateste si de o eventuala realegere a lui Orban Mai multi diplomati europeni au avertizat ca, in cazul unei realegeri a lui Orban, va exista "o conversatie serioasa" intre mai multe state membre despre cum trebuie gestionata, pe viitor, relatia cu Ungaria. Daca insa Peter Magyar va castiga alegerile, liderii europeni ar putea adopta o strategie de asteptare pentru a vedea daca noul guvern va avea o abordare mai constructiva. Nemultumirea fata de Budapesta a devenit vizibila si la reuniunea ministrilor de externe de la inceputul saptamanii. Potrivit mai multor diplomati, ministrul german de externe Johann Wadephul a transmis ca obstructionismul Ungariei "nu mai poate fi tolerat", iar alti ministri ar fi avut interventii si mai dure in discutiile cu seful diplomatiei ungare, Peter Szijjarto. Disputa actuala s-a amplificat dupa ce Ucraina a anuntat in ianuarie avarierea conductei Druzhba intr-un atac rusesc, iar Orban a folosit oprirea livrarilor de petrol rusesc ca argument pentru a bloca imprumutul de 90 de miliarde de euro, desi il aprobase anterior. Tensiunile au fost alimentate si de refuzul presedintelui ucrainean Volodimir Zelenski de a permite, timp de saptamani, inspectarea conductei de catre experti europeni, precum si de declaratiile sale potrivit carora Kievul nu este interesat sa repare infrastructura. Marti, UE a anuntat ca Ucraina a acceptat oferta europeana de sprijin pentru repararea conductei Druzhba, ceea ce ar putea oferi o iesire politica pentru Viktor Orban si o posibila cale de compromis la Bruxelles. Intr-o scrisoare trimisa lui Orban pe 23 februarie, presedintele Consiliului European, Antonio Costa, a avertizat ca retragerea sprijinului pentru imprumut incalca principiul cooperarii loiale in UE si ar putea avea consecinte juridice. Totusi, ideea actionarii Budapestei in justitie a fost abandonata, intrucat Curtea de Justitie a UE ar avea nevoie de prea mult timp pentru a decide, iar Uniunea cauta o solutie rapida. Razboiul din Iran pe agenda In paralel, efectele atacurilor americano-israeliene asupra Iranului si temerile privind o posibila perturbare a traficului prin Stramtoarea Hormuz au impins in sus preturile petrolului, obligand liderii europeni sa acorde prioritate securitatii energetice. Premierul belgian Bart De Wever, primul lider sosit la summit, a declarat ca preturile la energie reprezinta "o prioritate de varf pentru ziua de astazi". Acesta a subliniat ca Belgia sustine in continuare "presiunea maxima asupra Rusiei" si sustine cel de-al 20-lea pachet de sanctiuni, dar a insistat ca nu este normal ca Europa "sa finanteze un razboi fara sa fie reprezentata la masa negocierilor". Referitor la conflictul cu Iranul, De Wever a spus clar ca "nu exista nicio dorinta din partea Belgiei de a face parte din acest razboi".