Politic-Social

Motiunea de cenzura, intitulata "STOP "Planului Bolojan" de distrugere a economiei, de saracire a populatiei si de vanzare frauduloasa a averii statului", a fost citita saptamana trecuta in plenul reunit al Parlamentului. Dezbaterea si votul au fost programate pentru astazi, 5 mai, de la ora 11.00, iar votul este secret, cu bile. Pentru ca Guvernul sa fie demis, motiunea trebuie sa obtina cel putin 233 de voturi "pentru", adica majoritatea absoluta a celor 463 de parlamentari. Nu conteaza numarul celor prezenti in sala, ci numarul total al mandatelor. Daca pragul este atins, Executivul este demis automat si ramane cu atributii limitate pana la instalarea unui nou guvern. Criza politica a inceput dupa ruperea coalitiei care il sustinea pe Ilie Bolojan. Guvernul fusese investit in 23 iunie 2025, cu 301 voturi pentru si 9 impotriva, ca Executiv pro-european format din PSD, PNL, USR, UDMR si minoritati. Relatia dintre PSD si premier s-a deteriorat insa pe fondul masurilor economice si al disputelor privind reformele administrative si fiscale. Pe 23 aprilie, ministrii PSD si-au depus demisiile, iar partidul a transmis ca premierul nu mai are sprijinul unei majoritati parlamentare. Ulterior, social-democratii si-au retras si reprezentantii din functii politice guvernamentale, inclusiv secretari de stat si prefecti. Calculele din Parlament pentru motiune La ora redactarii, miza principala este daca PSD si AUR reusesc sa transforme semnaturile de pe motiune in voturi efective. PSD si AUR au impreuna, potrivit calculelor Mediafax, 219 parlamentari si mai au nevoie de aproximativ 14 voturi pentru a trece pragul de 233. Voturile decisive sunt la parlamentarii SOS Romania, POT, PACE, la neafiliati si la grupul minoritatilor nationale. Tabara guvernamentala porneste cu un deficit evident: PNL, USR si UDMR au impreuna 164 de parlamentari, iar cu sprijinul minoritatilor ar ajunge la 181. Problema pentru Ilie Bolojan este ca minoritatile, cu 17 deputati, nu au decis o linie comuna de vot, astfel ca fiecare parlamentar poate vota individual. PNL si USR au ales o strategie de boicot al votului. Liberalii au anuntat ca vor participa la dezbatere, dar vor parasi sala la momentul votului, cu exceptia catorva reprezentanti care vor supraveghea procedura. USR a anuntat, la randul sau, ca parlamentarii formatiunii vor fi prezenti in plen, dar nu vor vota motiunea. De cealalta parte, PSD a decis ca propriii parlamentari sa isi arate votul cu bilele la vedere. Calculele s-au complicat dupa ce parlamentari din Partidul UNIT au anuntat ca, desi au semnat motiunea, nu o vor vota. Este una dintre diferentele importante dintre numarul de semnaturi si numarul real de voturi pe care initiatorii se pot baza in plen. Ce se intampla daca motiunea trece Daca motiunea de cenzura este adoptata, Guvernul Bolojan cade, dar ramane interimar. Constitutia prevede ca un guvern demis indeplineste doar actele necesare administrarii treburilor publice, pana la depunerea juramantului de catre noul cabinet. Dupa vot, presedintele Romaniei trebuie sa cheme partidele la consultari si sa desemneze un candidat pentru functia de prim-ministru. Candidatul desemnat are la dispozitie 10 zile pentru a cere votul de incredere al Parlamentului asupra programului si listei Guvernului. Scenariile discutate sunt: un guvern minoritar in jurul PNL-USR-UDMR, un nou acord politic care sa includa PSD, o formula tehnocrata sau prelungirea crizei pana la gasirea unei majoritati. Ilie Bolojan a spus ca, daca motiunea trece, PNL ar putea intra intr-o guvernare, dar nu intr-o coalitie cu PSD, sau ar putea trece in opozitie pentru a construi "un pol de modernizare". Alegerile anticipate sunt invocate politic, dar raman greu de declansat. Constitutia permite dizolvarea Parlamentului doar daca acesta nu acorda votul de incredere pentru formarea Guvernului in termen de 60 de zile de la prima solicitare si numai dupa respingerea a cel putin doua propuneri de investitura. Ce se intampla daca motiunea pica Daca motiunea nu ajunge la 233 de voturi, Guvernul Bolojan ramane in functie. Politic insa, Executivul ar continua sa guverneze cu o sustinere fragila, fara PSD si cu nevoia de a negocia punctual proiectele importante. Bolojan a anuntat deja discutii cu USR, UDMR si minoritatile pentru functionarea unui guvern minoritar si a propus un moratoriu parlamentar pentru adoptarea proiectelor necesare PNRR. Presedintele Nicusor Dan a transmis, inaintea votului, ca indiferent de rezultat Romania va continua directia occidentala si ca statul va continua sa functioneze. Potrivit surselor Mediafax, la nivelul conducerii statului exista evaluarea ca motiunea de cenzura are sanse ridicate sa fie adoptata. Aceleasi surse sustin ca, in cazul caderii Guvernului, presedintele Nicusor Dan ar urma sa convoace, intr-o prima etapa, consultari informale cu partidele politice, inaintea unei decizii privind nominalizarea unui nou prim-ministru. Sursele Mediafax indica si posibilitatea ca desemnarea unui premier sa fie amanata, pe fondul instabilitatii politice si al lipsei unor premise clare pentru formarea rapida a unei majoritati. O astfel de varianta ar prelungi negocierile dintre partide si ar impinge decizia de la Cotroceni spre momentul in care s-ar contura o formula guvernamentala mai stabila. Istoricul motiunilor de cenzura Motiunile de cenzura au fost folosite frecvent in Romania postdecembrista, dar rareori au dus la caderea Guvernului. Din 1989 pana in prezent, au fost inregistrate aproximativ 50 de motiuni de cenzura, dintre care doar sase au fost adoptate. Primul guvern demis prin motiune de cenzura a fost Cabinetul Emil Boc I, in 13 octombrie 2009, prin motiunea "11 impotriva Romaniei", care a trecut cu 254 de voturi pentru si 176 impotriva. A urmat Guvernul Mihai Razvan Ungureanu, demis in 27 aprilie 2012, dupa doar 78 de zile de mandat, cel mai scurt mandat postdecembrist al unui Executiv. Un caz special a fost cel al Guvernului Sorin Grindeanu, demis in 2017 printr-o motiune initiata chiar de PSD si ALDE, partidele care il sustinusera initial. Motiunea a trecut cu 241 de voturi pentru si 10 impotriva. In 2019, Guvernul Viorica Dancila a fost demis cu 238 de voturi pentru, iar in 2020 a cazut Guvernul Ludovic Orban I, dupa ce Executivul isi asumase raspunderea pe alegerea primarilor in doua tururi. Ultimul premier demis prin motiune de cenzura a fost Florin Citu, in 5 octombrie 2021, cand motiunea a primit 281 de voturi pentru, cel mai mare scor obtinut vreodata de un astfel de demers. Daca motiunea de astazi trece, Ilie Bolojan devine al saptelea premier postdecembrist demis prin votul Parlamentului. Daca pica, Guvernul supravietuieste, dar intra intr-o noua etapa politica: una a guvernarii minoritare, cu negocieri permanente si cu o majoritate care trebuie reconstruita de la un vot la altul.