Politic-Social

Diplomatia nu intocmeste clasamente oficiale ale prieteniei dintre state. Romania are mai multi parteneri strategici si aliati esentiali. Insa, daca istoria ar putea acorda titlul de "cea mai buna prietena a Romaniei", Franta ar avea unul dintre cele mai solide dosare. Relatia nu a inceput cu tratatele europene, nici cu NATO si nici cu investitiile marilor companii. A inceput inainte ca Romania moderna sa existe pe harta Europei. Ce sarbatoresc francezii pe 14 iulie Ziua Nationala a Frantei trimite la doua momente istorice. Primul este caderea Bastiliei, la 14 iulie 1789, eveniment devenit simbol al Revolutiei Franceze si al luptei impotriva absolutismului. Cel de-al doilea este Sarbatoarea Federatiei din 14 iulie 1790, o ampla manifestatie dedicata unitatii nationale. Data de 14 iulie a fost declarata oficial sarbatoare nationala in anul 1880. Astazi, francezii marcheaza ziua prin parade militare, ceremonii, concerte, baluri populare si focuri de artificii. In centrul manifestarilor se afla traditionala parada militara de la Paris, organizata pe Champs-Elysees. In 2026, Romania este reprezentata de un detasament al Brigazii 30 Garda "Mihai Viteazul", revenit la ceremonia franceza dupa participarea din 2022. Franta a sustinut aparitia Romaniei moderne Legatura speciala dintre cele doua tari s-a format in secolul al XIX-lea, cand Franta devenise principala sursa de inspiratie politica si culturala pentru elitele romanesti. Numerosi tineri din Principatele Romane studiau la Paris si reveneau acasa cu ideile Revolutiei Franceze, cu modele occidentale de administratie si cu proiectul construirii unui stat modern. Momentul decisiv a venit in timpul imparatului Napoleon al III-lea. Franta a sustinut cauza romanilor si proiectul unirii Moldovei cu Tara Romaneasca, realizata in 1859 prin alegerea lui Alexandru Ioan Cuza in ambele principate. Chiar diplomatia franceza arata ca simpatia de care Franta se bucura in Romania isi are originile in sprijinul oferit de Napoleon al III-lea pentru crearea statului roman. Franta nu a "facut" singura Unirea, rezultat al actiunii politice romanesti si al unui context international favorabil. Sprijinul Parisului a fost insa crucial intr-o Europa in care marile puteri priveau cu suspiciune aparitia unui nou stat la gurile Dunarii. Generalul Berthelot si armata romana renascuta in Moldova Prietenia franco-romana a fost incercata in timpul Primului Razboi Mondial. Dupa infrangerile din 1916, ocuparea Bucurestiului si retragerea autoritatilor in Moldova, Romania se afla intr-unul dintre cele mai dificile momente ale existentei sale. Atunci a sosit Misiunea Militara Franceza condusa de generalul Henri Mathias Berthelot. Misiunea avea sa ajunga la aproximativ 430 de ofiteri si 1.150 de soldati, alaturi de aviatori, medici si personal tehnic. Francezii au contribuit la refacerea, instruirea si inzestrarea armatei romane, precum si la pregatirea operatiunilor din vara anului 1917. Implicarea Misiunii Berthelot a avut un rol important in victoriile romanesti de la Marasti, Marasesti si Oituz, care au impiedicat scoaterea completa a Romaniei din razboi. Din acei ani provine ceea ce diplomatia franceza numeste "fratia de arme" dintre cele doua popoare. Peste 400 de militari francezi au murit pe teritoriul Romaniei pana in 1919, o parte dintre ei fiind inmormantati in parcela eroilor francezi din Cimitirul Militar Bellu. De Gaulle la Bucuresti si sprijinul pentru revenirea Romaniei in Europa Relatiile au continuat chiar si in perioada comunista. Un moment simbolic a fost vizita generalului Charles de Gaulle in Romania, in mai 1968, intr-o perioada in care Bucurestiul incerca sa afiseze o politica externa mai independenta fata de Moscova. Dupa caderea regimului comunist, Franta a sprijinit obiectivele majore ale politicii externe romanesti: aderarea la NATO si integrarea in Uniunea Europeana. Relatia a fost ridicata la nivelul unui Parteneriat Strategic in februarie 2008. Foaia de parcurs a parteneriatului a fost actualizata ulterior, cea mai recenta versiune mentionata de diplomatia franceza fiind semnata in octombrie 2020. De la Berthelot la militarii francezi de la Cincu La mai mult de un secol dupa Misiunea Berthelot, militarii francezi se afla din nou in Romania, de aceasta data ca aliati in cadrul NATO. Franta este natiunea-cadru a Grupului de Lupta NATO desfasurat la Cincu, in judetul Brasov. Structura multinationala are rolul de a intari apararea si descurajarea pe Flancul Estic al Aliantei, intr-un context de securitate profund schimbat de razboiul declansat de Rusia impotriva Ucrainei. Cooperarea include si proiecte industriale si militare: parteneriatul dintre Airbus Helicopters si IAR Ghimbav, achizitia comuna de sisteme antiaeriene portabile MISTRAL si programe referitoare la elicoptere multirol si radare. Prezenta militara de la Cincu ofera astfel o imagine moderna a unei relatii vechi: soldatii francezi care au ajutat la refacerea armatei romane in 1917 au fost urmati, peste generatii, de militarii aliati veniti sa contribuie la apararea teritoriului Romaniei. O prietenie care se vede in fabrici, scoli si universitati Legatura nu este doar politica sau militara. Potrivit datelor publicate de Ministerul francez de Externe in martie 2026, Franta este al treilea mare investitor strain in Romania, cu un stoc al investitiilor directe estimat la 8,3 miliarde de euro. In economia romaneasca functioneaza peste 4.000 de companii cu capital majoritar francez, care ofera direct peste 125.000 de locuri de munca. Dacia-Renault a devenit unul dintre simbolurile industriei romanesti, iar grupuri franceze sunt prezente in domenii precum energia, telecomunicatiile, industria auto, aeronautica, materialele de constructii si comertul. Influenta culturala este la fel de profunda. Limba franceza s-a raspandit in randul elitelor romanesti inca din secolul al XVIII-lea, iar Franta i-a primit pe unii dintre cei mai importanti artisti si intelectuali romani: Constantin Brancusi, Emil Cioran, Eugen Ionescu, George Enescu, Mircea Eliade sau Anna de Noailles. Romania este membra a Organizatiei Internationale a Francofoniei din 1993. Aproximativ trei sferturi dintre elevii romani studiaza franceza ca prima sau a doua limba straina, potrivit datelor diplomatiei franceze. In Franta invata aproximativ 4.300 de studenti romani, in timp ce circa 2.000 de francezi studiaza in Romania, cei mai multi in universitatile de medicina.