Business international

Un razboi mondial al taxelor vamale dezlantuit de SUA, dar si episoade de conflicte conventionale locale si chiar revolte, o pace imposibila, revolutia inteligentei artificiale, ascensiunea euro si a unor noi forte economice, colosi corporate cum lumea n-a mai avut niciodata si crize de toate felurile - 2026 nu a fost un an plictisitor.

Totul au inceput cu Trump. Presedintele SUA Donald Trump a promis ca va introduce suprataxe vamale pentru a reechilibra comertul celei mai mari economii a lumii si a reindustrializa tara si s-a tinut de cuvant. Oarecum. A tinut lumea cu sufletul la gura anuntand ca va suprataxa importurile, dar fara a fi clar, a dezlantuit o furtuna a taxelor vamale doar pentru a reveni asupra deciziilor, a proclamat ziua eliberarii comerciale a Americii si a incheiat un armistitiu cu China. Sau mai degraba a inlocuit conflictul deschis cu a doua economie ca marime a lumii cu un razboi rece comercial.

Razboiul comercial mondial

Ce a obtinut Trump a fost instrainarea unor vecini si aliati precum Canada, Mexic si UE si fortarea Chinei sa-si scoata la vedere propriile arme comerciale, cum ar fi devalorizarea yuanului si forta de cumparare pe care o are pe piata materiilor prima agricole. Ce a devenit evident a fost ca Trump are ceva cu UE, in special cu Germania, si cu China, un adversar pana la urma formidabil, capabil sa loveasca dur si cu precizie. Taxele vamale americane (la un moment dat de 150% pentru importurile din China) au determinat guverne din diferite parti ale lumii sa se alinieze pentru a negocia noi tratate comerciale cu SUA. Companii mari au cautat sa intre in gratiile lui Trump cu investitii uriase in economie si in locuri de munca pentru americani.

Spre exemplu, Emiratele Arabe Unite au promis investitii de 600 de miliarde de dolari. Toyota, constructor auto japonez, a promis ca va fabrica in SUA masini pe care le va exporta in Japonia. SUA au promise investitii cum n-au mai avut niciodata. Dar acestea, cel mai probabil, se vor materializa lent. Economia SUA nu a facut implozie din cauza taxelor vamale ale lui Trump, dar nici prea bine nu ii este. Si nici economia mondiala nu a franat brutal. Din contra, rezista. Nu acelasi lucru se poate spune

despre economia Germaniei, pentru care 2025 a fost inca un an de stagnare si probleme. Exportatorii germani au cautat sa compenseze pentru restrictionarea exporturilor in SUA cu livrari mai mari in Europa de Est. Chinezii au facut la fel.

Reforme, cheltuieli istorice si nesiguranta politica

In Germania a devenit evident ca este nevoie de reforme si de investitii. Pe toate si le-a propus sa le realizeze noul cancelar german, Friedrich Merz, al carui partid CDU a castigat alegerile in februarie. Una din reforme, cea a sistemului de pensionare, cu majorarea varstei de pensionare, s-a dovedit dificila nu doar de implementat, ci de pus la punct. Aceasta a subrezit coalitia de guvernare. Merz a mai venit si cu planuri istorice de cheltuieli pentru economie si stimularea afacerilor si cu cel mai mare proiect de inarmare a tarii de dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial. In pofida sutelor de miliarde de euro, banca centrala vede doar efecte lente de revenire economica. 2026 ar trebui sa fie un an mai bun.

Insa pentru Rheinmetall, cea mai mare companie de aparare din Germania, 2025 a fost un an excelent. Si-a facut din Europa de Est baza de productie. De altfel, anul acesta a fost in general bun pentru producatorii de armament. UE s-a angajat la un plan, de asemenea, istoric, de reinarmare si de reconstruire a propriei industrii de aparare.

O pace imposibila

Razboiul de la granitele Uniunii, dintre Ucraina si Rusia, nu-i lasa de ales. In 2025 au fost facuti primii pasi mai hotarati in vederea incetarii focului in Ucraina. Initiativa au avut-o SUA si Trump. Planurile americane pun in inferioritate Ucraina, mizeaza pe cedarea de teritorii ucrainene Rusiei si deschid accesul companiilor americane la resursele minerale ucrainene. De asemenea, acestea au facut clar ca daca UE nu ia pozitie si nu actioneaza, risca sa ramana irelevanta pe scena geopolitica a lumii. SUA au negociat la inceput cu Rusia, fara participarea statelor europene si a Ucrainei. Intre timp a devenit evident ca in Ucraina nu poate fi pace fara participarea UE. Si ca Rusia nu se grabeste. De ce ar face-o? Ce ar face cu economia de razboi pe care si-a construit-o cu atata sacrificiu daca nu va mai fi razboi in Ucraina? Deosebirea de abordare intre SUA si UE este ca europeni strang randurile in jurul presedintelui Ucrainei, Volodimir Zelenski, si vor ca Moscova sa fie fortata sa se aseze la masa negocierilor.

Conflicte armate si revolta Gen Z

Polonezii, statele baltice si chiar lideri europeni vestici se tem de ce-i mai rau. Contextul international este unul complicat. In 2025 au avut loc ciocniri armate violente intre India si Pakistan si intre Thailanda si Cambodgia. Lumea a fost maturata de ceea ce au devenit cunoscute ca protestele Generatiei Z. Revolta din Nepal este emblematica, dar protestele se intind din Asia si pana in America de Sud. Astfel de revolte inseamna instabilitate.

Protestele Gen Z au ajuns pana in Bulgaria, distrugand guvernul. Astfel, cea mai saraca tara din UE va intra la 1 ianuarie 2026 in zona euro fara guvern si fara un buget in euro. Multiplele alegeri anticipate din ultimii ani arata ca Bulgaria, unde influenta ruseasca si nostalgia dupa comunism sunt puternice, este neguvernabila. Instabilitate politica este si in Franta, unde presedintele Emmanuel Macron a incercat fara succes sa implementeze o reforma a pensiilor. Mai multe guverne de-ale sale au cazut. Reforma a fost amanata. Extremistii stau la panda.

Expansiunea BRICS si a Sudului Global, ascensiunea unor noi puteri

Pentru a fi puternica si relevanta, UE are nevoie ca Franta si Germania sa fie stabile si puternice. Concurenta si schimbarile de pe scena geopolitica mondiala sunt de amploare. In 2025, BRICS, un club al economiilor emergente condus de Brazilia, Rusia, India, China si Africa de Sud, s-a prezentat ca un bloc in extindere, primind cu bratele deschise noua state partenere, si care urmareste sa contracareze influenta Vestului in comertul, finantele si diplomatia internationale. Toate acestea vin la pachet cu un proces de dedolarizare, in care moneda americana isi pierde din insemnatate in favoarea altora. Un concurent major este yuanul Chinei. Insa anul acesta s-a vorbit mai mult ca niciodata si despre ascensiunea euro. Instabilitatile create in 2025 de politicile lui Trump in economia SUA si in ordinea mondiala ar fi o oportunitate pentru cresterea influentei la nivel global a monedei unice europene. La aceste oportunitati contribuie si capitalul american, scos din SUA si adus in UE de investitorii care prefera stabilitatea si predictibilitatea din Europa.

Inteligenta artificiala, suveranitatea digitala si nasterea noului tip de capitalism american

Investitorii americani sunt atrasi aici si de planurile istorice de investitii ale UE, printre altele in industria apararii si in dezvoltarea inteligentei artificiale. In 2025 au iesit la lumina zilei planurile Comisiei Europene de a crea o retea paneuropeana de "fabrici de AI". In 2025, termenul de suveranitate AI si digitala a ajuns o notiune comuna in Europa. Problema este ca tehnologia ar trebui sa vina tot din SUA, de unde Trump poate impune limite peste noapte. Principalul jucator care va contribui la suveranitatea AI a UE se anunta a fi compania americana Nvidia, starul mondial al inteligentei artificiale. Daca la acest lucru se adauga faptul ca aceasta companie va cheltui 500 de miliarde de dolari in patru ani pentru a construi infrastructura AI a SUA, nu trebuie sa mire ca in 2025 Nvidia a devenit prima companie din lume a carei capitalizare depaseste 4.000 de miliarde de dolari.

Dezvoltarea AI vine cu noi provocari. Are nevoie de retele vaste de centre de date si de energie care sa le alimenteze. Iar energia este o problema. A demonstrat-o uriasa pana de curent care a paralizat Spania si Portugalia la sfarsitul lunii aprilie. Cauza a fost faptul ca reteaua de transport de electricitate nu a mai putut face fata fluctuatiilor de tensiune create de centralele fotovoltaice. Criza din Peninsula Iberica este un semnal de alarma pentru toata lumea si mai ales pentru Europa, care insista pe inverzirea economiei si pe energia verde. AI este inca in fasa, dar creste cu viteza. In 2025, in pofida restrictiilor tehnologice impuse de SUA, o companie chineza a reusit sa scoata pe piata cel mai mare concurent al vedetei americane ChatGPT (de la OpenAI). Este vorba de DeepSeek-R1, aparent mai ieftin decat modelul american. Europa a ramas mult in urma, si la companii si la tehnologie si la creatie. Washingtonul urmareste sa-si intereasca controlul in sector achizitionand participatii la companii de profil, cum ar fi producatorul de cipuri Intel. Se vorbeste deja de o noua forma de capitalism in SUA, "capitalismul mixt". Capitalismul de stat este emblematic pentru China.

Criza oualor

Dar acestea sunt lupte care se dau pe scene mari, intre oameni "mari". Pentru americanul de rand, mandatul de presedinte al lui Trump a inceput cu o criza a... oualor. Gripa aviara a devastat sectorul cresterii pasarilor din SUA si a provocat o penurie de oua. Preturile au explodat. SUA au cautat ajutor la noii lor inamici din razboiul comercial, europenii. Au gasit insa oua in plus de dat tocmai in Turcia. Intre timp, criza oualor s-a raspandit si in Europa, agravand o criza a costului vietii adusa de valurile de inflatie care au lovit continentul dupa aparitia crizei energiei. In 2025, in cele mai multe state ale UE inflatia s-a domolit. In Europa de Est, banca centrala a Poloniei a anuntat victoria asupra inflatiei. Acest lucru inseamna ca institutia poate continua cu scaderea dobanzilor, ceea ce inseamna mai multa energie pentru crestere economica.

Polonia, la 1.000 de miliarde de dolari

In 2025, Polonia este campioana europeana la crestere economica. Iar acest an are o insemnatate aparte pentru cea mai mare economie est-europeana: PIB-ul a trecut de pragul de 1.000 de miliarde de dolari. Polonia a intrat astfel in clubul celor mai mari 20 de economii ale lumii, dand laoparte Elvetia. 2025 a adus si alte schimbari in acest sens. India a depasit oficial Japonia, devenind a patra economie ca marime la nivel mondial, cu un PIB de peste 4.100 miliarde de dolari.

Iar un studiu al ONU a aratat ca zona metropolitana Jakarta a devenit cea mai populata din lume, cu aproximativ 42 de milioane de locuitori, intrecand Tokyo (33 de milioane). Noua dintre cele mai aglomerate zece orase se afla acum in Asia, reflectand cresterea urbana rapida din Asia de Sud-Est. Revenind la Trump, sub mandatul sau SUA s-au confruntat cu cel mai lung blocaj guvernamental din istorie - de pe 1 octombrie si pana in 12 noiembrie. A fost o perioada in care multe din agentiile guvernamentale nu au putut functiona.