Profesii

￢ Datele din ultimii 26 de ani arata ca Ministerul Educatiei nu a mai primit un buget care sa treaca de 3,4% din PIB, iar timp de multi ani din aceasta perioada a fost chiar sub 1% ￢ In 2025, Ministerul Educatiei primeste 64,8 mld. lei, un buget care reprezinta circa 3,4% din PIB, un Produs Intern Brut estimat de Comisia Nationala de Prognoza la 1.923,2 mld. lei in 2025.

De mai bine de doua decenii si jumatate, educatia in Romania este subfinantata si se vede cu ochiul liber la nivelul infrastructurii scolare, al numarului redus de scoli in care elevii sunt ingramaditi, in pregatirea profesorilor, precum si la nivel de cheltuiala medie per elev, care in Romania este undeva la 6.000 de euro vs. 14.000 de euro in statele OCDE.

Cum poate acum Romania sa taie dintr-un domeniu responsabil pentru evolutia tarii, care oricum nu a primit niciodata suficient, si cum explica astazi Daniel David, ministrul educatiei, aceste masuri?

"Trebuie inteles ca tara are un deficit bugetar urias, atat de mare incat deja incepem sa avem probleme in a plati salarii, pensii, burse, ajutoare sociale. Deciziile pe care trebuie sa le luam sunt decizii care sa ne ajute sa evitam blocaje. La acest deficit urias care ne poate bloca tara, educatia a avut si are o contributie mare, prin unele decizii poate bine intentionate, dar complet nesustenabile din punct de vedere financiar. Ele au vizat doua lucruri: cresterea resurselor umane si cresterea fondului de burse", a spus David intr-un mesaj publicat pe canalele media ale Ministerului Educatiei.

Mesajul ministrului a venit ca urmare la masurile de criza adoptate pentru educatie si cercetare in Legea fiscal-bugetara propusa de Guvernul Romaniei zilele trecute.

Daniel David sustine ca sistemul de educatie trebuie "insanatosit" si ca singura varianta de a corecta lucrurile este aceea de a reduce cheltuielile in zona resurselor umane si a fondului de burse. La fel ca pana acum, ministrul subliniaza ca orice masura care va fi luata nu va afecta salariul si ca in educatie nu vor fi concediati oameni.

"Chiar daca nu era aceasta situatie de criza, unele mecanisme nu erau oricum sanatoase. Cu ocazia aceasta, putem sa insanatosim sistemul. Nu se distruge educatia, se distrug mecanismele proaste din educatie, se distruge ideea de bursiada, se flexibilizeaza ideea ca norma este un scop - norma nu este un scop, ci un mijloc", a mai adaugat Daniel David.

Ministrul educatiei sustine in mod repetat ca tara trece printr-o criza. Insa, unde se afla educatia in acest moment, un sector deja vitregit in Romania, care nu primeste niciodata fondurile care i se promit, dar care, in ciuda acestui fapt, este primul atacat de taieri, cu scopul de a acoperi gaura din bugetul Romaniei?

In deciziile pe care le iau, decidentii politici sunt departe de ideea ca educatia este o investitie, nu o cheltuiala, iar acest lucru ramane neschimbat de ani intregi.

Datele centralizate despre evolutia alocarilor pentru Ministerul Educatiei din bugetul de stat arata ca pana in 2017 sumele alocate reprezentau sub 1% din PIB, insa in 2018 bugetul a sarit de 2,2% din PIB. De atunci, bugetul alocat educatiei a crescut, insa aceasta crestere nu atinge totusi obiectivul de 6% din PIB sau 15% din bugetul general consolidat.

Asadar, datele centralizate de ZF de la Ministerul Educatiei, Ministerul Finantelor si Comisia Nationala de Prognoza arata ca alocarea bugetara pentru educatie a fost constant sub 3% din PIB pana in 2023. De altfel, procentul din PIB alocat educatiei a fost, in general, foarte mic, de sub 1% in perioada 2005-2017, cu exceptia anilor 2018-2023, cand a depasit pragul de 2%.

Din datele de la Ministerul Finantelor se vede un salt in 2018, cand bugetul educatiei a ajuns la 20,92 miliarde lei, adica 2,2% din PIB. Dupa 2018, bugetul a continuat sa creasca in valoare absoluta, iar in 2024 si 2025 depaseste pentru prima data 3% din PIB (3,3% si 3,4%).

Desi bugetul educatiei aproape s-a dublat intre 2018 si 2025, cresterea procentuala din PIB nu este la fel de spectaculoasa. Chiar si cu aceste cresteri, Romania ramane sub obiectivul de 6% din PIB promis educatiei sau de 15% din bugetul general consolidat.

In declaratiile facute de ministrul educatiei in ultima perioada, apar fara exceptie afirmatii despre standardele europene la care educatia din Romania trebuie sa se alinieze. Insa, cum se poate ajunge acolo in contextul in care decalajele sunt uriase, iar planul este sa se taie si mai mult dintr-un sector deja slab finantat?

Datele Eurostat arata ca decalajul dintre Romania si restul Europei ramane mare. Asadar, Romania se afla printre ultimele state membre ale Uniunii Europene la capitolul investitii in educatie, alocand doar 3,3% din PIB acestui domeniu in 2023, potrivit celor mai recente date publicate de Eurostat. Singura tara care a cheltuit mai putin ca procent din PIB este Irlanda, cu 2,8%, in timp ce media Uniunii Europene a fost la 4,7%.