Opinii

Am primit ieri, de la Statistica, trei confirmari cu semnificatii relevante. Toate trei fiind legate de indicatorii cresterii preturilor in luna mai a anului in curs. Avem deja certitudinea ca actualul ciclu al dezordinii preturilor, care a debutat in ianuarie 2021 fara sa-si fi incheiat cursa dupa trei ani si si cinci luni, se apropie totusi de sfarsit.

Prima confirmare se refera la dezinflatie. A inceput in decembrie 2022 . Dupa ce, in urma cu o luna, inflatia din Romania cucerise varful cel mai de sus. De atunci, din decembrie 2022, pana la 31 mai anul acesta, procesul de incetinire a cresterii preturilor a castigat 15 procente. Un succes redutabil. Pentru intrarea in coridorul de tintire (2,5 plus/minus 1 la suta) mai sunt de castigat mai putin de doua procente.

A doua semnaleaza ieftinirea catorva serii de marfuri. De retinut: dintre acelea de care populatia este interesata fundamental. Preturile la energie electrica, la gaze, la energie termica... nu doar ca si-au incetinit cresterea, contribuind astfel la procesul de dezinflatie cum s-a intamplat luni la rand, ci au alunecat sub cota zero. S-au ieftinit! La fel s-a intamplat cu intreaga grupa a marfurilor alimentare. Media ratelor lunare, in acest segment al pietei de consum, a coborat pana sub zero iar cea anuala pana la 1,25 la suta.

Cea de a treia confirmare ne ajuta sa intelegem de ce ne impiedicam de cele mai putin de doua procente, ca sa punem capat dezordinii preturilor. Si de ce ne asteptam ca abia la anul sa scapam de aceasta criza.

Cauzele sunt mai multe. Cele mai puternice s-au dovedit a fi cele globale. Lumea se obisnuise, de-a lungul vremurilor, sa se confrunte cu crize ciclice. Si iata ca, dintr-o data, criza sanatatii publice izbucnita in 2020 sub impactul pandemiei, apoi criza geopolitica izbucnita in 2022 sub impactul razboiului din Ucraina... au lovit fara sa fie legate de vreun ciclu. Prima a provocat inflatia globala, a doua a agravat-o. Ambele au dezorganizat sistemul preturilor de consum in intreaga lume.

Au fost derutante, cu deosebire, vestul Europei si Statele Unite ale Americii, unde bancile centrale deschisesera pana la refuz robinetele cu bani ieftini, sustinuti cu dobanzi de referinta coborate pana la zero. In ce scop? Pentru a stimula in forta productia de "marfuri alimentare" si de "marfuri nealimentare", cum sunt contabilizate in statistici; si, mai cu seama, pentru a dinamiza "serviciile". Iar cuvantul preferat de statisticieni era "relansare". Cuvant ce masca teama de recesiuni.

Si a mai fost ceva: lectiile gresit interpretate ale istoriei! Cele legate de ciclurile economice! Castigase teren conceptia ca, intr-un timp scurt, economia unei tari poate sa fie ferita de recesiuni daca nu se impiedica de ciclurile inflatiei. Vestul Europei si Statele Unite ale Americii au considerat ca timpul ce trecuse de la stagflatia provocata de crizele petrolului, din anii 1970, si pana la criza energetica ce a debutat in 2021, le-au confirmat ipoteza.

O intrebare devenise dominanta in dezbaterile economice de pretutindeni: "Va fi posibila relansarea economica daca vor fi inchise robinetele cu bani ieftini? Si, mai cu seama, daca vor fi deschise altele, cu bani scumpi, sustinuti de dobanzi de referinta in crestere pentru a calma inflatia?...Rezerva Federala in SUA si Banca Centrala Europeana au raspuns ferm ca nu!... Mai mult, au sustinut ca misiunea lor este sa sprijine relansarea cresterii economice, fiindca de calmarea inflatiei se va ocupa..."timpul care trece". Inflatia fiind considerata "temporala".

Treptat, au "indulcit" teza - in sensul ca au lasat sa se inteleaga - fara sa spuna deschis - ca relansarea cresterii economice este o problema mult mai greu de rezolvat decat domolirea inflatiei. Si deci mai urgenta! Mai cu seama ca, potrivit credintei multor centre de analiza, in zilele noastre ne vom intalni rar cu cresteri economice de peste doua procente.

Dificultatea de a invinge incetinirea cresterii economice s-a adeverit. Dovada ca Romania, cu cifre modice ale PIB-ului, detine una dintre cele mai bune pozitii in Uniunea Europeana. Dar increderea in "timpul care trece" si in puterea lui de a invinge inflatia nu s-a adeverit. Valurile inflatiei s-au involburat si au invins timpul. Consecinta: Fed a scos la inaintare dobanda de politica monetara, pentru a lovi inflatia, dar asta s-a intamplat abia in martie 2022; iar la Banca Centrala Europeana abia in iulie 2022. Calculele arata ca inflatia globala, care s-a agravat in 2022, a fost determinanta in proportie de 80 la suta pentru inflatia din Romania. Cauzele interne insa, chiar daca au lovit in proportie mai mica, au provocat o dezordine a preturilor soldata in principal cu rate anualizate mari, care au dat impresia - falsa! - ca Romania ar fi campioana inflatiei in Europa. Corectata insa de ratele lunare, de cele pe 24 de luni si de analizele realizate in patrulaterul Romania, Cehia, Polonia, Ungaria, ale caror indicatori sunt comparabili.

Tabloul lunii mai, pe care Statistica l-a adus ieri la cunostinta publicului, face lumina. Marfurile alimentare au inregistrat o rata anuala de 1,25 la suta. In medie. S-au scumpit peste masura doar conservele de fructe si berea. Marfurile nealimentare, cu o rata medie de 6,38 la suta, au inregistrat cresteri modeste. Rata au ridicat-o preturile extravagante la detergenti, articole de igiena si cosmetice, articole medicale si medicamente. Recordul il bat insa serviciile, care s-au scumpit cu 9,29 la suta. In scadere de la o luna la alta, in medie, dar cu cifre mari, chiar foarte mari la apa, canalizare si salubritate, la ingrijire medicala, la igiena si cosmetice, la transporturile aeriene si mai ales la servicii postale. La unele preturi, care tintesc mult prea sus, nu piata este cea care le incurajeaza "cutezanta", pentru ca sunt inca reglementate de stat.