Opinii

In Romania, bancile au devenit veritabile instrumente de disciplina financiar-economica. Prin modul in care analizeaza riscul, ele solicita transparenta si conditioneaza finantarea de criterii clare de guvernanta, devenind astfel un accelerator al maturizarii mediului de afaceri romanesc. In absenta unor piete de capital foarte dezvoltate, banca ramane principalul filtru care separa companiile gestionate profesionist de cele inca conduse cu practici inadecvate.

Din experienta ultimilor ani, am observat cum guvernanta corporativa s-a transformat dintr-o notiune teoretica intr-un criteriu comercial concret. Am fost implicat in proiecte de finantare in care bancile au recomandat schimbarea auditorului financiar, raportari financiare standardizate si o separare clara intre proprietar (AGA) si management, prin existenta unui consiliu de administratie. Aceste schimbari, odata implementate, au determinat nu doar aprobarea finantarii bancare, ci si scaderea costului creditului si reducerea garantiilor solicitate.

Bancile solicita tot mai frecvent existenta unei guvernante solide si a unui audit de calitate, in special atunci cand sumele de finantare depasesc anumite praguri. In general, pentru credite corporate de peste 5-10 milioane de euro, nu mai este suficienta garantia materiala sau istoricul personal al antreprenorului. Este nevoie de un sistem formal de control intern, de auditori independenti si de un board care sa poata evalua riscurile dintr-o perspectiva profesionista si independenta. Aceasta tendinta este o reactie naturala a bancilor la complexitatea si volatilitatea mediului economic. Este bine cunoscut faptul ca o banca responsabila analizeaza garantiile, dar mai ales capacitatea de rambursare din activitatea comerciala si modul in care aceasta este desfasurata: calitatea angajatilor-cheie, cadrul de control intern si de management al riscurilor, delegarile de autoritate si guvernanta interna in ansamblu.

Bancile sunt perfect constiente de rolul fondatorului si de importanta viziunii antreprenorului, dar isi doresc in acelasi timp un board echilibrat, cu membri independenti si competenti, care sa ofere acea garantie suplimentara ca, in momente de tensiune, deciziile nu vor fi luate emotional sau instinctiv. De aceea, este recomandata constituirea unui consiliu de administratie ("board of directors") sau a unui consiliu consultativ ("advisory board") care sa asigure dialog, consultare, echilibru si transparenta. Recomandarile de acest tip nu reduc importanta antreprenorului, care ramane clar activul-cheie al companiei, ci, dimpotriva, consolideaza organizatia si ii cresc perspectivele de dezvoltare durabila si sustenabila. In plus, bancile analizeaza tot mai atent dependenta performantei financiare de implicarea antreprenorului-fondator si, ca urmare, solicita frecvent informatii privind planurile de succesiune, transferul de actiuni in cadrul familiei sau catre echipa executiva, precum si alte informatii pentru determinarea riscurilor care rezulta din aceasta arie.

Conform rapoartelor OECD, companiile cu guvernanta solida si raportare transparenta beneficiaza de costuri mai mici ale capitalului si de acces mai facil la finantare. Mai multe studii arata ca, la nivel global, exista o diferenta semnificativa de cost al finantarii intre firmele cu guvernanta formala si cele fara. In plus, analiza Bancii Mondiale evidentiaza faptul ca organizatiile cu guvernanta robusta inregistreaza o rata mai mica a creditelor neperformante si o crestere mai stabila a profitabilitatii. In Romania, finantarea companiilor provine majoritar din sistemul bancar, iar volumul creditelor corporative a crescut constant, insa doar o parte limitata dintre companii respecta standarde formale de guvernanta. Deci exista spatiu semnificativ pentru imbunatatire.

Am observat o corelatie clara intre companiile care adopta o structura solida de guvernanta corporativa, riscul perceput de banca si disponibilitatea acesteia de a finanta proiecte pe termen lung. Aceste companii, cu auditori financiari de calitate, procese decizionale bine documentate si membri independenti in board, sunt tratate cu mai multa incredere, obtin decizii de credit mai rapide, marje mai mici si o flexibilitate contractuala mai mare. "Increderea" in companie si in conducerea ei reprezinta factorul suplimentar analizat de personalul din banci, dincolo de situatiile financiare, cash-flow si buget. Romania nu are inca o cultura bine definita a guvernantei corporative, dar are un ecosistem bancar matur, care apreciaza calitatea guvernantei in plus fata de valoarea garantiilor si care transforma guvernanta dintr-un concept "nice-to-have" intr-un activ "must-have".

Ciprian Ladunca ocupa pozitia de Managing Partner in cadrul LCL Advisory, este membru in consiliile de administratie ale unor companii din diverse sectoare si detine functia de Presedinte al Comitetului pentru Guvernanta Corporativa al Camerei de Comert Americane, AmCham Romania.