Banci si asigurari

Alianta pentru BunaStare (ABS) lanseaza astazi prima editie a Barometrului Bunastarii. Acest raport, bazat pe date din surse oficiale, masoara nivelul bunastarii in Romania printr-un indicator compus care integreaza trei dimensiuni esentiale: Educatie, Sanatate si Bunastare sociala. Barometrul este realizat de compania MIR Research si reprezinta una dintre contributiile UNSAR la ABS, potrivit informatiilor transmise de representantii UNSAR.

Pentru anul 2024, Romania a obtinut un scor total de 6,91, pe o scala de la 0 la 10. Acest rezultat plaseaza Romania peste Bulgaria (6,69), dar sub celelalte state analizate din regiune: Cehia (7,84), Polonia (7,81), Slovacia (7,25) si Ungaria (7,01).

"Barometrul confirma ca bunastarea este un efort comun - nu doar al sistemului de sanatate, al educatiei sau al politicilor sociale, ci al intregii societati. Rezultatele arata atat evolutii incurajatoare, cat si zone in care este nevoie de accelerarea reformelor, in special in sanatate si educatie. Industria de asigurari poate contribui, intr-un mod decisiv, la cresterea bunastarii romanilor - de la reducerea vulnerabilitatilor financiare la stimularea culturii preventiei. Prin acest proiect, Alianta isi asuma rolul de actor activ in dezvoltarea durabila a societatii romanesti", a declarat Alexandru Ciuncan, Presedinte si Director General UNSAR, organizatia care a initiat platforma ABS.

Barometrul ofera, pentru prima data, o imagine integrata asupra bunastarii populatiei, construita pe metodologii internationale, completate cu indicatori specifici contextului romanesc. Rezultatele sale reprezinta o baza solida pentru formularea unor politici publice orientate spre rezilienta, preventie si cresterea calitatii vietii.

Indicatorii folositi au fost selectati in functie de prioritatile de dezvoltare ale Romaniei si de disponibilitatea datelor la nivel national si european, astfel incat analiza sa permita comparatii relevante cu alte tari din regiune. Metodologia este inspirata din modele utilizate la nivel international, inclusiv in practica OCDE.

"Ne propunem sa schimbam mentalitati, de la 'mie nu mi se poate intampla' la 'sunt pregatit pentru orice'. Asta inseamna, de fapt, sa contribuim la o societate mai rezilienta, in care oamenii pot trai mai bine", a declarat Roxana Baluta, Specialist Asigurari de Viata si Sanatate & Coordonator Programe UNSAR.

Raportul subliniaza faptul ca bunastarea este un concept multidimensional, influentat de factori precum educatia, sanatatea fizica si mintala, securitatea economica, relatiile sociale si sentimentul general de siguranta. Evaluarea a fost realizata pe baza a 12 componente si 16 indicatori, grupate pe cele trei dimensiuni. Scorul total de 6,91 reflecta media valorilor obtinute de fiecare dimensiune.

Principalele concluzii ale Barometrului pe zona de sanatate este ca dimensiunea sanatatii inregistreaza cele mai mari provocari, in special la nivelul preventiei, factorilor de risc si sanatatii mintale. Romania se afla inaintea Ungariei, dar in urma Cehiei, Slovaciei, Poloniei si Bulgariei.

Pe educatie, Romania continua sa se confrunte cu dificultati in ceea ce priveste nivelul de studii, accesul la educatie, competentele digitale si rata crescuta a parasirii timpurii a scolii. In ceea ce priveste bunastarea social, aceasta este cea mai performanta dintre cele trei dimensiuni, datorita rezultatelor bune in ceea ce priveste siguranta fizica, coeziunea comunitara si satisfactia fata de viata. Romania se pozitioneaza peste Bulgaria si Ungaria, dar sub Polonia, Cehia si Slovacia.

Rezultatele Barometrului confirma tendintele identificate in studiul de perceptie lansat anterior de Alianta pentru BunaStare, motiv pentru care vom accelera anumite actiuni specifice, caci bunastarea nu se reduce la nivelul veniturilor, ci implica educatie, autonomie, relatii personale, incredere si o stare generala de echilibru emotional. Romanii isi regasesc bunastarea in familie. Exista un apetit in crestere pentru preventie, informare si independenta in luarea deciziilor privind propria viata, dar barierele sistemice - de la accesul la servicii pana la calitatea acestora - raman semnificative