Profesii

Ce il face pe un om fericit? Indiferent de statutul social, de varsta, cele mai importante sunt relatiile interumane. Dar sunt tendinte sociale, asemeni unor placi tectonice, care vor genera tensiuni. In randul tinerilor diferentele de mentalitate se adancesc. Oamenii se instraineaza tot mai mult, relationeaza tot mai putin. Ne adancim tot mai mult in folosirea mediului digital. Toate acestea sunt tensiuni care pot schimba cursul societatii asa cum o stim acum, dar, deopotriva, aceste provocari pot deveni oportunitati pentru comunitati, cat si pentru branduri, companii private sau institutii de stat care doresc sa se implice in medierea unui dialog si in apropierea crevaselor ce se formeaza.

In singura zi de weekend perfecta pentru sanius in parc din acest sezon m-am grabit sa raspund la un mail care nu era nicidecum urgent. Atractia ecranelor s-a insinuat profund in vietile noastre, iar impactul este urias, pentru ca afecteaza relatiile - de la cele mai apropiate pana la cele mai indepartate.

Manuela Mancas, managing director si fondator al firmei de cercetare de piata AHA Moments, povesteste ca recent s-a "intalnit" cu intrebarea "Care este cel mai important lucru din viata noastra?". Care este raspunsul? Relatiile interumane. "Cand auzi/vezi raspunsul, iti dai seama ca, in mod incontestabil, este asa", spune ea si face referire la un studiu derulat de celebrul Harvard Study of Adult Development pe o perioada de aproape un secol. Studiul a urmarit aceleasi persoane din adolescenta pana la varste inaintate, colectand repetat date despre multiple aspect din viata lor. "Concluzia principala sustinuta de cercetatori este ca relatiile interumane de calitate, cu partenerii de viata, copiii, prietenii si comunitatea, sunt printre cei mai puternici predictori ai fericirii si sanatatii pe termen lung, indiferent de statutul social."

Doar ca toate relatiile au nevoie de efort, de socializare, de empatie, de toleranta si ascultare. Si toate acestea sunt impinse spre marginea comportamentelor individuale si colective.

"Ce se intampla in societatea noastra? Sunt cateva tendinte care apar cat am clipi - sunt foarte rapide si cu impact. Sunt trenduri care te surprind si prima data cand auzi de ele nu-ti este foarte clar la ce se refera. In a doua secunda constientizezi ca aceste trenduri exista in jurul tau, in spatii poate extrem de apropiate. Iar in a treia secunda iti dai seama ca sunt realmente disruptive si ca pot sa aiba un ecou destul de puternic. Eu le asemuiesc unor miscari tectonice - sunt dedesubtul lucrurilor, dar ca manifestare pot fi foarte puternice", declara Manuela Mancas. Ea puncteaza ca aceste tendinte nu sunt foarte bine conturate si intelese, dar serii de date din studii longitudinale realizate in Europa, SUA si alte tari ale lumii, alaturi de datele unui studiu derulat in noiembrie 2025 in Romania atesta ca tendintele sunt reale, si determina transformari demografice, schimbari valorilorice si modificari ale comportamentelor.

"Una dintre tendintele sociale este permacriza si epuizare. E vorba de epuizare emotionala colectiva, ca reactie a unei secvente de ani foarte grei pe care i-am traversat - pandemie, inflatie ridicata si presiune financiara mare, alegeri care parca au rupt tara in doua mai tare decat oricand, razboaie in tari vecine si nu numai", explica reprezentanta AHA Moments. Oamenii intra in starea de epuizare colectiva si se indreapta spre o zona de escapism si trivial, astfel incat sa echilibreze o extrema cu o alta extrema.

Dar tensiunile provocate de tendintele sociale identificate de AHA Moment si Rethink pot deveni oportunitati reale pentru cei care vor sa le inteleaga si sa gaseasca solutii.

"Gen Z, tinerii de pana in 30 de ani, formeaza a doua cea mai comuna categorie de enoriasi, dupa persoanele de 65, si probabil vor deveni chiar cea mai comuna categorie in anii urmatori in UK."

Robert Santa, cercetator-sef, Rethink Romania

"In Romania, 30% dintre barbatii tineri (18-24 de ani) considera ca femeile ar trebui sa se concentreze mai mult pe casa si familie decat pe cariera. In schimb, doar 9% dintre tinere sunt de aceasta parere."

Manuela Mancas, managing director si fondator, AHA Moments

Tinerii la biserica si femeile la cratita?

In randul tinerilor, femeile si barbatii au valori si asteptari din ce in ce mai diferite, iar pericolul real este ca diferentele ideologice pot deveni o frana reala in formarea cuplurilor si familiilor, cu implicatii pe termen lung.

"Barbatii sunt de pe Marte, femeile sunt de pe Venus", titlul unei carti scrise de John Gray, a devenit o expresie comuna pentru a sublinia cat de diferite sunt cele doua genuri. In ceea ce ii priveste pe tineri, mai adecvata devine exprimarea ca fiecare gen apartine nu unei planete diferite, ci unei alte galaxii.

Vorbind despre neoconservatorism, Robert Santa, cercetator-sef in cadrul Rethink Romania, un think tank pentru politici publice din tara noastra, povesteste ca a identificat acest trend in perioada pandemiei. Initial, l-a observat cercetand factorii din spatele declinului natalitatii in o serie de state europene. "Incercam sa ne uitam la cauze sociale si culturale. In 2021, tot mai multe date incepeau sa ne surprinda. De ce? Pentru ca, in mod normal, la Rethink ne uitam la studii longitudinale (pe perioade lungi de timp), iar acestea merg cam in acelasi sens. Sunt tendinte de crestere sau descrestere fara intreruperi majore, fiindca intram automat in logica numerelor mari. Dar in spatiile culturale din Europa si din America de Nord am vazut, in jurul perioadei 2021-2022, ca incepe sa se schimbe ceva si, pentru prima data, anumite perceptii pe care le aveam nu se mai aplicau automat."

De pilda, religiozitatea sau mersul la biserica erau, in spatiul occidental, asociate pana acum cativa ani cu populatia in varsta. Insa de 5-6 ani se contureaza un fenomen surprinzator, observat in monitorizarile de date primare ale Rethink in multe tari si in diverse forme: tot mai multi tineri sunt atrasi de religie, in unele tari numarul lor crescand rapid de la an la an. "Vedem acest fenomen in Marea Britanie sub forma numarului de enoriasi tineri sau in Franta sub forma botezului adultilor."

In plus, observa Robert Santa, acest trend nu este neaparat uniform pe genuri si da exemplul Marii Britanii, unde schimbarea religiozitatii a fost atat brusca cat si puternic centrata pe barbati. Mai multe studii arata ca baietii si barbatii sunt interesati de idei conservatoare, care, in functie de tara, pot avea forme diferite.

In Europa si in Statele Unite exista si un clivaj puternic intre modul in care voteaza tinerii si tinerele, observa cercetatorul. "Trendul de vot pe care il asociam cu tinerii a ramas relativ stabil in spatiul occidental, dar in randul baietilor si barbatilor apar schimbari destul de bruste. De exemplu, la alegerile din SUA din 2024, barbatii de pana in 30 de ani au votat destul de puternic cu Donald Trump, inclusiv in categorii demografice care erau votanti traditionali ai democratilor, precum tinerii hispanici. Vedem tot mai multe semne ca exista o schimbare culturala puternica in randul barbatilor si baietilor, care au ajuns sa aiba o cultura divergenta de mainstream, mai ales in spatiul online. Este denumita uneori, colocvial, manosphere", puncteaza Robert Santa.

Ce se intampla in Romania? Manuela Mancas povesteste ca, in cadrul studiului derulat, "prima dintre afirmatiile care ne-au surprins foarte tare si care atesta acest neoconservatorism al barbatilor tineri se leaga de rolul femeii in societate. Iar in randul barbatilor tineri observam o diferenta foarte mare de perceptie fata de femeile tinere".

30% dintre barbatii tineri (18-24 de ani) considera ca femeile ar trebui sa se concentreze mai mult pe casa si familie decat pe cariera. In schimb, doar 9% dintre tinere sunt de aceasta parere, ceea ce arata progresismul lor, idee aflata in contrapondere cu conservatorismul barbatilor tineri.

Exista diferente importante de opinii si in ceea ce priveste perceptia legata de standardul de viata. 67% dintre femei spun ca nivelul de trai este acum mai bun decat era in trecut, fata de doar 40% dintre barbatii tineri. "Un alt aspect pe care noi l-am masurat, care are o legatura cumva tangentiala cu neoconservatorismul versus progresismul femeilor, este predispozitia de a ajuta persoane necunoscute. Atunci cand vine vorba despre disponibilitatea de a oferi ajutor unor necunoscuti pe strada, femeile tinere sunt mult mai dispuse sa o faca decat barbatii."

Totusi, neoconservatorismul nu este in relatie direct proportionala cu atasamentul fata de traditii. Astfel, explica Manuela Mancas, barbatii tineri nu considera ca traditiile trebuie pastrate in timp - fie ca vorbim despre retete, obiceiuri si asa mai departe. Aceasta este o preocupare mai degraba a generatiilor de peste 35 de ani sau a femeilor, chiar si a celor tinere.

Diferentele ideologice, de abordare si de perspectiva tot mai mari dintre genuri pot genera scenarii pentru un viitor care nu arata deloc bine, atentioneaza Manuela Mancas. "Daca acest clivaj ideologic continua sa se adanceasca, nu se vor mai forma familii, natalitatea va scadea foarte mult si vor cadea multe alte piese de domino schimband societatea asa cum o stim acum."

Robert Santa da exemplul unor state precum Coreea de Sud, unde s-a ajuns la un clivaj aproape absolut intre tineri si tinere si unde exista deja un impact social profund. "In segmentul de varsta 20-30 de ani, rata de formare a cuplurilor a intrat intr-un picaj total, pentru ca, evident, fara un minim de comuniune ideologica este dificil sa convietuiesti cu o alta persoana."

De-a lungul anilor, in Romania au fost facuti pasi importanti, iar discriminarea femeilor in anii 2000 era mult mai puternica decat in prezent. Insa, in timp ce femeile percep schimbarile ca fiind pozitive, unii barbati le resimt drept negative. Maria Predoiu, cofondator si director executiv al CampioMATE, observa ca pentru o perioada foarte lunga de timp, la nivel global feminismul a fost o miscare intensa, vizibila si foarte activa. "Femeile au avut un sens, un ideal, o miscare care sa incurajeze acest progres si sa le schimbe statutul social. Dar nu a existat nicio miscare similara care sa redefineasca rolul barbatului intr-o societate in evolutie."

Ce este

neoconservatorismul?

￢ Revenire reactiva la traditie, autoritate si stabilitate intr-o era dominata de discursul progresist.

￢ In mod neasteptat, acest trend este vizibil in randul Generatiei Z si al Milenialilor, adesea cu o divizare de gen: tinerii barbati inclina spre valori conservatoare, in timp ce tinerele femei raman mai progresiste.

In acest vid de sens, de redefinire a rolului barbatului in societate, in familie si in mediul profesional, au aparut o serie de voci extrem de atractive pentru tinerii care nu aveau alte modele si care au reusit sa ocupe acest spatiu conversational, oferind un model care nu este neaparat benefic.

"Ce inseamna asta? Este mai degraba un risc sau poate fi o oportunitate? Eu as vedea acest teritoriu ca fiind extraordinar de generos, cu oportunitati atat in zona educationala, cat si in cea de branding si marketing. Este loc pentru voci, pentru miscari, pentru catalizatori, pentru magneti care sa creeze un sens mult mai interesant pentru barbati, astfel incat rolul lor intr-o societate in care femeia a evoluat si si-a redus dependenta de providerul masculin sa poata fi definit intr-un mod pozitiv", afirma Maria Predoiu.

Diferentele de mentalitate si de comportament intre genuri pot produce dezechilibre majore. Maria Predoiu da exemplul Japoniei, unde natalitatea reprezinta o problema majora: nu se mai formeaza cupluri durabile "pentru ca femeile din Japonia sunt foarte independente, nu mai au nevoie sa fie sprijinite de modelul masculin de altadata, iar modelul masculin nu s-a adaptat acestei realitati. In plus, in Japonia realitatea digitala este mult mai avansata decat in Europa. In mediul digital obtii bucurii rapid, fara efort. Insa o relatie presupune efort, iar tinerii nu stiu sa depuna acest efort, nu sunt obisnuiti cu el in viata de zi cu zi".

O relatie presupune, asadar, efort. Toate aceste cauze au provocat o situatie in care peste 40% dintre tinerii japonezi nu au experimentat pana la 35 de ani nicio relatie umana reala. Oficialii din Japonia, intelegand aceasta problema, "investesc in educatie pentru a-i invata pe tineri sa relationeze. Desi exista interes pentru relationare, nu mai exista cunostintele si abilitatile necesare. Guvernul japonez investeste pentru a ajuta tinerii sa reconstruiasca aceasta punte. Probabil ca si in societatea noastra tinerii de ambele genuri au un obicei mai redus de a face efort relational decat alte generatii."

Si pentru ca, in cadrul generatiilor, exista diferente atat de mari de perceptie, atitudine si mentalitate, segmentarea clasica pe paliere de varsta nu mai este o solutie suficienta. Pentru a ramane relevante, marcile si companiile trebuie sa continue sa vorbeasca pe limba consumatorilor. Mai mult, marcile pot avea rolul de a crea punti, pentru ca pot fi modele si surse de inspiratie prin mesajele pe care le transmit.

In acest context, "este nevoie de actori credibili, educatie, comunitati, branduri, care sa construiasca un sens pozitiv, sanatos si compatibil cu prezentul pentru identitatile colective; altfel, spatiul ramane capturat de extreme", puncteaza Manuela Mancas.

Toleranta de a asculta opinii scade, apetitul de conflict creste, alimentat initial de siguranta oferita de spatiul din spatele ecranelor. Efectele acestei tendinte sociale se resimt in politica, la locul de munca, in reactiile fata de tot ceea ce produce nemultumire sau disconfort.

"Un fel de pumn in gura preventiv" este descrierea plastica a acestui tip de manifestare. Robert Santa povesteste ca a detectat fenomenul de fragilitate conflictuala in perioada 2013-2014, in literatura despre Statele Unite. Ce se intampla acolo? Erau studenti care cereau anumite etichete pentru cursuri, solicitand aparitia unui trigger warning in cazul in care subiectele erau foarte sensibile sau nu se simteau confortabil cu continutul. Astfel a inceput un efect de bulgare de zapada, in urma caruia s-a conturat un soi de cenzura a anumitor continuturi din zona universitara.

"Ulterior s-a identificat faptul ca, de fapt, este vorba despre un teren mai larg, legat de modul in care sunt percepute opiniile diferite sau cele provenite din spectre ideologice diferite. Concret, opiniile diferite au ajuns sa fie percepute ca un soi de agresiune, iar unele persoane au devenit din ce in ce mai concentrate pe propria viziune ideologica asupra lumii, devenind relativ intolerante fata de viziunile celorlalti. Acest lucru a degenerat in ceea ce astazi este numit, in general, conflict cultural (culture wars) in Statele Unite, unde vedem ca ambele tabere ideologice incearca sa reduca la tacere cealalta tabara, acuzand-o ca ar dori sa faca acelasi lucru", puncteaza cercetatorul.

In opinia lui Robert Santa, acest trend este destul de problematic si el considera ca explica, cel putin partial, si aparitia clivajelor din zona de gen. "Vorbim si despre o hiperindividualizare: practic, triburile ideologice tind sa fie tot mai mici, definite de comunitati online si tot mai specifice. In momentul in care anumite idei, concepte sau moduri de a vedea lucrurile devin parte a identitatii, in general nu apar reactii foarte pozitive in interactiunea cu cei din exterior."

Exista modificari de mentalitate mai ales in randul generatiilor tinere. Este vizibila cresterea fenomenului numit neuroticism - niveluri mai ridicate de anxietate si stres provocate de interactiunea cu spatiile sociale - dublata de reducerea nivelului de agreabilitate in relatiile interpersonale. "Practic, avem simultan o toleranta mai scazuta fata de opinii diferite, care nu este cuplata cu deschiderea de a aplana conflictele sau de a le evita. Vedem, in acelasi timp, intrarea in conflict urmata de lipsa de toleranta fata de raspunsul la conflict. Si nu vorbim doar despre o reactie asumata, directa, ci si despre una interiorizata - de anxietate si stres - pe care o resimt persoanele respective", observa reprezentantul Rethink.

In plus, completeaza acesta, copiii din prezent ajung la maturitate fara a fi pregatiti sa reactioneze la puncte de vedere diferite sau sa le tolereze. "Din nefericire, social media incurajeaza aceste tendinte de apetit pentru conflict dar toleranta scazuta la acesta. Vedem si o crestere a stresului pe care efectiv il resimt persoanele respective atunci cand sunt scoase din zona lor de confort. Practic, aceasta este tendinta de hipersegmentare pe care o observam in zeci si zeci de contexte", explica Robert Santa. El ofera si un exemplu de manifestare a acestui fenomen, legat de numele copiilor, care astazi sunt extrem de atomizate; in trecut existau mult mai putine optiuni.

Manuela Mancas este de parere ca agresivitatea din online poate fi explicata si prin faptul ca ecranul functioneaza ca un soi de protectie, identitatea fiind adesea necunoscuta. "Tendinta de agresivitate este mare in contrapunere de idei si la declansarea conflictului, dar apoi intram intr-o faza in care nu stim sa gestionam conflictul. Indeosebi in randul tinerilor este vizibil acest lucru." Gradul de cooperare in Romania este cel mai scazut in randul tinerilor. Iar in studiile globale se observa ca scorurile de cooperare s-au redus pe toate palierele de varsta, cu un picaj mai abrupt in randul tinerilor.

"Acest neuroticism - instabilitate emotionala sau anxietate - se leaga de faptul ca te ingrijorezi adesea de lucruri marunte din jurul tau, ca te simti coplesit de tot ceea ce te inconjoara, de responsabilitati si de contexte", explica reprezentanta AHA Moments. Studiul Pareto arata ca, in randul tinerilor, exista procente mult mai mari de anxietate decat in alte segmente de varsta. Desi cooperarea este mai scazuta la tineri, scaderi apar si in celelalte grupe de varsta, ceea ce sugereaza un fenomen generalizat, nu doar o "faza" a unei generatii.

Ce este

fragilitatea conflictuala?

￢ Un paradox: oamenii sunt mai putin rezilienti emotional, dar in acelasi timp mai predispusi la confruntare.

￢ Rezultatul este o forma de agresivitate fragila, o combinatie intre hipersensibilitate si disponibilitatea de a lupta.

￢ Remodeleaza politica, locurile de munca si relatiile dintre consumatori si organizatii.

￢ Implica interactiuni cu publicuri care escaladeaza mai repede si sunt mai greu de calmat.

In plus, femeile, indiferent de varsta, raporteaza niveluri mai ridicate de suprasolicitare si anxietate, ceea ce adauga presiune asupra dinamicii sociale si asupra disponibilitatii pentru compromis.

Maria Predoiu este de parere ca s-a ajuns la un grad foarte ridicat de oboseala si epuizare, mai ales din cauza algoritmilor din social media, care promoveaza reactii negative si conflicte. "Oamenii au fost dresati ani de zile sa se comporte agresiv fata de opiniile diferite. Cu precadere in social media a crescut acest fenomen; aici s-a dezvoltat aceasta fragilitate conflictuala."

"O alta dimensiune a acestei tendinte sociale", spune Manuela Mancas, "este faptul ca ascultarea (nu ca sa inteleg) devine norma; empatia cere cadre si contexte care nu sunt scalabile in formele standard de social media."

In lipsa unui antrenament real pentru dialog, conflictul se muta spre extreme: fie explozie, fie retragere; se pierde zona de negociere "calma", care mentine comunitatile functionale.

Astfel, "pentru mediul de business si pentru institutii, comunicarea trebuie gandita avand in vedere toleranta scazuta la disconfort, pentru ca escaladarea este rapida si costisitoare din punct de vedere reputational", observa Manuela Mancas.

Fiecare, pe propriul device

Suntem doar la un pas distanta de scenariile din filmele sau cartile SF ce prezinta variante distopice de viitor in care fiecare individ consuma drogul personalizat. Socializarea s-a redus masiv, iar ecranele capteaza atentia chiar si atunci cand oamenii se intalnesc cu familia sau prietenii.

"Vedem ca multe tipuri de consum, comportamente si tipuri de institutii au intrat in declin: de la cluburi, care inca dinainte de criza economica din 2008 au inceput sa se inchida in numar mare, pana la baruri, care se inchid in foarte multe tari sau se transforma in alte tipuri de engagement", explica Robert Santa. In plus, adauga el, a crescut foarte mult consumul take-away in detrimentul consumului in afara gospodariei, iar, per total, in randul generatiei de tineri de astazi a scazut timpul alocat interactiunii cu prietenii. In mod obisnuit, povesteste reprezentantul Rethink, exista un parcurs relativ liniar: o persoana ajungea la 18 ani, urma o perioada de cativa ani in care avea foarte multe interactiuni cu un cerc social destul de divers si larg, iar apoi, de regula, urma formarea unei familii, moment in care numarul de interactiuni sociale scadea semnificativ si se muta preponderent in interiorul familiei.

"Acum vedem aceasta tendinta fara formarea familiei. Sunt mult mai putine interactiuni sociale in randul Gen Z, precum si alte schimbari de comportament. Una dintre ele mi se pare fascinanta: scaderea consumului de alcool in foarte multe tari, iar interesant este ca aceasta tendinta este transversala ideologic. O vedem si la tineri cu puncte de vedere mai degraba conservatoare." Aceasta tendinta pare sa coincida cu scaderea dramatica a numarului de ore petrecute in contexte sociale reale, odata cu aparitia smartphone-urilor, mutarea internetului pe telefoanele mobile si dezvoltarea social media, care devine din ce in ce mai mult solo media. Mutarea timpului liber din socializarea offline spre spatiul privat/digital reduce expunerea la interactiuni informale, care in mod normal construiesc incredere, toleranta si abilitati sociale.

"I-am intrebat pe oameni unde petrec mai mult timp. 2024 e punctul in care relatiile interumane sunt puse in balanta exact pe acelasi palier cu zona digitala. Ceea ce e inspaimantator."

Manuela Mancas, managing director si fondator, AHA Moments

Exista si o frana economica reala: costul socializarii creste, iar presiunile structurale (de exemplu, cele legate de locuire) ii determina mai ales pe tineri sa isi reduca viata sociala offline. "Costurile economice, intr-o perioada de restrictie, sunt cu atat mai importante pentru tineri, care sunt supusi unor presiuni economice uriase. Au dificultati in a accesa o locuinta, iar multe dintre masurile luate de societate tind sa ii penalizeze involuntar. Un exemplu pe care il dau foarte des este cel al normelor energetice pentru cladiri. Intentia este buna, impactul tehnic este pozitiv, pentru ca reduci, de pilda, facturile la energie." Insa costul de achizitie al locuintelor eficiente energetic este mai mare decat in cazul celor care nu respecta aceste norme, ceea ce creste presiunea economica asupra persoanelor de 20-30 de ani.

Manuela Mancas povesteste ca a observat scaderi ale timpului petrecut in spatiile offline: "Am inceput sa ne uitam la HoReCa, pentru ca asta identificasem in datele si analizele globale; am vazut o scadere care poate fi corelata cu inflatia. Doar ca observam acelasi tip de scaderi si in randul persoanelor din palierul Pareto (20% dintre romanii cu cele mai mari venituri - n.red.), care au un alt tip de confort atunci cand vine vorba de venituri si de alocarea banilor."

Pe de alta parte, in ceea ce priveste plimbarile in aer liber - un spatiu accesibil oricui, nu doar celor care fac parte dintr-un grup restrans - sunt vizibile reduceri in randul publicului general, dar mai putin in randul publicului Pareto. In acest caz, diferenta nu este determinata de venituri - care ar fi putut explica consumul din HoReCa -, ci este legata de mentalitate si de preocuparea acestei categorii pentru propria sanatate. "In ceea ce priveste vizitele acasa si mersul in vizita, desi nu vorbim despre un spatiu tert, am vrut sa vedem daca socializarea se limiteaza in mai multe forme. Observam si aici reduceri, probabil legate tot de zona digitala. Socializarea s-a mutat in spatiul digital, fie in social media, fie in solo media. Insa online socializam foarte scurt si superficial, cu un spectru larg de oameni, dar cu foarte putina profunzime", afirma reprezentanta AHA Moments. In schimb, consumul de social media este foarte ridicat.

Ce este

declinul spatiilor terte?

￢ Socializarea, interactiunile in spatii organizate fizice si timpul petrecut alaturi de amici sunt toate in scadere.

￢ "Agora" a fost intotdeauna centrul vietii comunitare, democratiei la firul ierbii, etc. Declinul acesteia are implicatii complexe.

In ceea ce priveste balanta dintre timpul petrecut cu cei dragi si cel petrecut in spatiul digital, 61% dintre respondentii studiului afirma ca prefera compania oamenilor din jur. Totusi, doar 38% dintre ei simt ca dispozitivele le afecteaza relatiile personale, "ceea ce inseamna ca fie se afla intr-o zona neutra, fie chiar 25% cred ca nu exista niciun fel de influenta negativa. Poate este vorba despre o lipsa de constientizare a impactului", spune Manuela Mancas.

"O alta intrebare se leaga de verificarea telefonului chiar si in compania altor persoane. Te simti incomplet fara gadgeturi? Raspunsul este similar cu cel pe care l-ai da in cazul oricarui viciu: ai nevoie de prezenta si de frecventa. In ecuatia prezenta fizica - atentie digitala, desi suntem in acelasi spatiu, fiecare sta pe telefonul lui, in lumea lui, primindu-si doza de dopamina."

In plus, oamenii declara ca prefera compania celor dragi, dar normalizeaza situatia de tipul "suntem impreuna si totusi separati", fiecare cu telefonul lui, ceea ce erodeaza calitatea relatiilor.

Pentru reconstructia spatiilor terte este nevoie de "magneti" - ritualuri, huburi, experiente recurente - care sa ii scoata pe oameni din logica izolarii. O directie probabila a "noului normal" este tranzitia catre microcomunitati cu sens: mai putine grupuri mari si mai multe grupuri mici, legate de valori, practici si sentimentul de apartenenta. "Legatura cu celelalte trenduri este puternica: atunci cand scad spatiile terte, scade si "exercitiul social" al dialogului, iar acest lucru poate amplifica atat polarizarea, cat si fragilitatea conflictuala", conchide Manuela Mancas.