Zf 24

Investitiile in cercetare si dezvoltare nu mai sunt optionale, ci au devenit o conditie pentru companiile care vor sa ramana competitive intr-o piata in care tehnologiile emergente, presiunea tot mai mare asupra costurilor si tranzitia catre produse cu valoare adaugata ridicata schimba rapid regulile. Companiile romanesti care nu investesc astazi in dezvoltarea propriilor produse, procese si solutii risca sa ramana blocate in rolul de furnizori cu marje reduse, intr-o economie in care avantajul competitiv se construieste tot mai mult pe capacitate tehnologica si proprietate intelectuala.

Datele Eurostat arata un decalaj urias intre Romania si restul tarilor Uniunii Europene cand vine vorba de finantarea sectorului de cercetare si dezvoltare si procentul de companii inovatoare. Astfel, doar 8,8% dintre intreprinderile din Romania erau active in inovare in 2022, fata de 51,4% la nivelul UE. In comparatie, peste 26% din companiile din Bulgaria desfasurau activitati de inovare de produse sau servicii, iar in Ungaria, Polonia si Slovacia ponderea intreprinderilor inovatoare depasea 30%.

In acelasi timp, Romania este ultima in UE din punctul de vedere al investitiilor publice in cercetare si dezvoltare, alocarile bugetare pentru acest sector fiind de doar 0,09% din PIB in 2025, in scadere de la 0,28% din PIB in 2016. In schimb, Polonia si-a majorat cheltuielile pentru cercetare si dezvoltare de la 0,33% din PIB in 2016 la 0,47% din PIB in 2025.

Subfinantarea cercetarii in Romania nu este ceva nou, dar devine o frana in conditiile in care competitivitatea economica depinde tot mai mult de inteligenta artificiala, digitalizare, tranzitie energetica, biotehnologie si tehnologii avansate de productie.

In acest context, instrumentele de sprijin pentru companii, precum facilitatile si creditele fiscale sau granturile pentru activitati de cercetare si dezvoltare sunt parghii esentiale pentru recuperarea decalajului de competitivitate.

Prima optiune: facilitatile fiscale pentru cercetare si dezvoltare

Companiile care desfasoara activitati eligibile de cercetare si dezvoltare pot beneficia de stimulente fiscale, cu conditia ca proiectele si cheltuielile sa fie documentate riguros, iar activitatile sa indeplineasca criteriile aplicabile cercetarii aplicative si/sau dezvoltarii experimentale.

Mecanismul fiscal actual permite o deducere suplimentara de 50% pentru cheltuielile de cercetare si dezvoltare, generand un beneficiu fiscal efectiv de aproximativ 8% din valoarea cheltuielilor eligibile. Incepand cu 2026, contribuabilii pot opta, in anumite conditii, pentru un credit fiscal de 10% din cheltuielile eligibile, ca alternativa la deducerea suplimentara de 50%.

Creditul fiscal de 10%, pe langa oferirea unui beneficiu fiscal mai mare (10% comparativ cu 8%), se scade direct din impozit, iar diferenta neutilizata poate fi compensata cu alte obligatii fiscale sau restituita intr-un termen de pana la patru ani. Suma restituita va fi tratata ca venit neimpozabil.

Pentru grupurile supuse impozitului minim global (Pillar Two), creditul fiscal de 10% este tratat ca un credit fiscal rambursabil calificat. Prin urmare, creditul fiscal de 10% nu conduce la diminuarea ratei efective de impozitare in aceeasi masura ca deducerea suplimentara de 50%.

In plus, pachetul OECD Side-by-Side permite ca incepand cu anul 2026 atat creditul fiscal, cat si deducerea suplimentara, sa fie considerate stimulente fiscale calificate (qualified tax incentives). In anumite limite, acestea pot fi tratate ca o majorare a impozitelor acoperite, ceea ce poate imbunatati rata efectiva de impozitare in scop Pillar Two. Aplicarea concreta trebuie insa analizata de la caz la caz.

Alegerea intre deducerea suplimentara si creditul fiscal nu ar trebui facuta automat. Decizia trebuie sa tina cont de profitabilitatea companiei, profilul fluxurilor de numerar, tratamentul contabil si fiscal al cheltuielilor, precum si de regulile privind ajutorul de stat si impozitul minim global (Pillar Two).

In paralel, propunerile recente ale Comisiei Europene din pachetul Tax Omnibus merg in aceeasi directie si au in vedere un cadru comun european de deductibilitate pentru anumite investitii utilizate direct in cercetare si dezvoltare. Este un semnal ca stimularea fiscala a acestor investitii devine o prioritate si la nivelul UE.

O alta facilitate existenta in legislatia din Romania este amortizarea super-accelerata pentru active noi achizitionate sau produse in 2026. Aceasta permite deducerea fiscala a 65% din valoarea activului in primul an de utilizare. Masura poate fi importanta pentru companiile care investesc in echipamente de laborator, linii-pilot, infrastructura tehnologica sau active utilizate in dezvoltarea unor produse noi.

Din lista facilitatilor fiscale aplicabile pentru activitatea de cercetare-dezvoltare, nu trebuie uitata nici exceptarea de la impozitare a veniturilor obtinute de catre angajatii implicati in proiectele de cercetare-dezvoltare.

A doua optiune: granturile pentru proiecte integrate de cercetare si productie

Programul "TechUp Romania", aprobat de guvern la finalul lunii august, vine cu un ajutor mai substantial pentru companiile inovatoare, care presupune finantarea intregului parcurs, de la cercetare pana la productie. Bugetul total al programului este de 5,3 miliarde de lei pentru perioada 2026-2032, cu o alocare medie anuala de aproximativ 759 milioane de lei (150 mil. euro).

Programul vizeaza proiecte cu valori cuprinse intre 5 milioane si 50 de milioane de lei. O conditie esentiala este includerea a doua componente succesive: o componenta de cercetare si dezvoltare, de minimum 2 milioane de lei si o componenta de productie, de minimum 3 milioane de lei, care poate include investitii in active corporale si necorporale.

Beneficiarul trebuie sa asigure cel putin 25% din costurile eligibile din surse proprii, fara suprapunerea cu alte forme de sprijin public. Pentru componenta de R&D, intensitatea ajutorului este de 50% pentru cercetare industriala si de 25% pentru dezvoltare experimentala, la care se pot adauga bonusuri regionale.

Domeniile vizate de programul TechUp sunt cele cu potential ridicat de transformare economica: inteligenta artificiala si calcul avansat, microelectronica, infrastructura digitala, biotehnologie, agri-tech, sanatate de precizie, energie verde si stocare, mobilitate si spatiu, materiale avansate, Industria 4.0 si securitate cibernetica.

Programul permite acordarea unui avans de pana la 30% din valoarea anuala a grantului aprobat. In schimb, companiile vor trebui sa accepte obligatii de raportare trimestriala si de monitorizare a progresului. In cazul proiectelor DeepTech, acestea pot include teste platite, scrisori de intentie din partea clientilor sau certificari tehnice.

Drepturile asupra produsului sau serviciului si activitatea economica aferenta trebuie mentinute in regiunea investitiei pe perioada prevazuta de program. Aceasta conditie face esentiala analiza din timp a structurii juridice, a proprietatii intelectuale si a localizarii investitiei.

Cum ar trebui planificata solicitarea unei astfel de finantari?

In practica, inaintea depunerii cererii de finantare, companiile trebuie sa-si defineasca proiectul cat mai clar: ce problema tehnologica rezolva, care este elementul de noutate, ce activitati tin de cercetare si ce activitati tin de productie. Este importanta delimitarea activitatilor de cercetare-dezvoltare de cele de productie, intrucat programul trateaza aceste etape ca doua componente distincte ale aceluiasi proiect.

De asemenea, este recomandabila evidenta separata a cheltuielilor, resurselor, echipamentelor si personalului implicat in activitatile de cercetare si dezvoltare. Documentarea etapelor tehnice, a testelor si a rezultatelor poate facilita justificarea cheltuielilor eligibile si indeplinirea obligatiilor de raportare, in functie de cerintele ghidurilor oficiale.

Un alt pas esential este analiza financiara a proiectului. Contributia proprie, intensitatea ajutorului si necesarul de finantare pentru etapa de productie trebuie integrate intr-un plan realist de cash-flow. Compania ar trebui sa evalueze si modul in care grantul poate fi combinat cu facilitatile fiscale, pentru a evita dubla finantare sau aplicarea necorespunzatoare a regulilor privind ajutorul de stat.

Inainte de depunere, proiectul ar trebui analizat si din perspectiva proprietatii intelectuale, a localizarii activitatii si a capacitatii de continuare a investitiei. Ghidurile programului vor clarifica ulterior conditiile exacte si documentele necesare; pana atunci, companiile isi pot pregati structura tehnica si financiara a proiectelor.

Romania nu poate reduce decalajul fata de UE pe zona de cercetare si dezvoltare doar prin cresterea bugetelor publice. Este nevoie ca firmele sa utilizeze activ instrumentele disponibile si sa transforme facilitatile fiscale si granturile in proiecte comerciale concrete. Intr-o economie in care doar una din unsprezece companii este activa in inovare, avantajul competitiv va apartine celor care incep sa investeasca inainte ca presiune a pietei sa ii oblige sa o faca.