Eveniment

In 2025, bugetul de stat a subventionat bugetul asigurarilor de sociale de stat (pensiile) cu 39,2 miliarde de lei, echivalent a 25% din toate veniturile bugetul fondului de pensii, de 158 de miliarde de lei. Astfel, intr-un an de chinuitoare constrangeri bugetare care au apasat substantial asupra cresterii economice (un plus de doar 0,7%) bugetul de stat a fost obligat sa acopere golul din bugetul de pensii cu o suma aproape de patru ori mai mare decat in urma cu doi ani (2023).

Dupa cativa ani in care parea ca suventiile din bugetul de stat pentru pensii sunt pe panta descrescatoare (in medie 12 mld. lei, anual), 2024 a fost un an de inflexiune. Pe fondul unei campanii electorale care nu a mai tinut seama de regulile de prudenta financiara, pensiile au fost majorare cu 40%, iar subventiile de la bugetul de stat catre bugetul de pensii au crescut cu mai mult decat dublu, de la 11 mld. lei in 2023 la 24 de mld. lei in 2024. Deficitul bugetar (in standardul ESA 10) a crescut de la 5,6% din PIB, in 2023, la 9,3% din PIB, in 2025. Vazut prin lentila deficitului bugetului de pensii, saltul deficitului bugetar este cel mai limpede semn ca majorarile de pensii, de salarii si ajutoare de tot felul s-au facut din imprumuturi care au ingenunchiat deficitul. Cheltuielile, cu majorarea deficitului cu 3,7% din PIB intr-un singur an, pana la 9,3% din PIB, au obligat noul guvern sa creasca, un an mai tarziu. Cum pensiile sunt din categoria "cheltuielilor rigide", efectul majorarii lor s-a mentinut si in 2025 cand bugetul de stat a trebuit sa acopere un gol de 39 mld. lei la pensii (plus 62% fata de 2024).

Fondul Unic al Asigurarilor Sociale de Sanatate parea sa se stabilizeze si el. Subventiile care insemnau 20% din veniturile totale ale Fondului, dupa criza COVID, s-au redus pana la 8,3%, in 2024. Dar, anul trecut, subventiile au sarit din nou de 10% din veniturile totale ale Fondului.

￢ Cat despre fondul de somaj, aceste este acum echilibrat si inregistreaza, in ultimii ani, excedent chiar si in lipsa subventiilor. Fondul a fost subventionat puternic in criza COVID, cand mii de companii s-au inchis temporar si oamenii au fost trimisi in somaj tehnic. In ultimii trei ani, pe fundalul unei piete a muncii dinamice, Fondul nu a mai primit subventii de stat si a fost pe excedent care a variat de la 1,3 mld. lei in 2023 la 640 mil. lei anul trecut.

￢ Deficitele fondurilor de pensii si de sanatate au insemnat, in 2025, 2,4% din PIB, o suma care nu pare mare, dar care pune in lumina ce inseamna cheltuielile lipsite de calcule prealabile: majorarile de pensii si salarii au prins bine o vreme beneficiarilor, dar au fost/sunt "decontate" de aceeasi oameni prin inflatie, dupa ce statul a trebuit sa majoreze taxele ca sa puna frau deficitelor.

Bugetul de stat plaseste si el pentru ca este obligat sa subventioneze fondurile care nu-si acopera cheltuielile din venituri si mai plateste, inca o data, prin dobanzi mari la creditele pe care le-a inghitit hulpav cand credea ca are lumea la picioare.