Eveniment

Ambitiile pamantesti nu sunt suficiente pentru Armin Papperger de la Rheinmetall - seful grupului german de armament isi indreapta acum privirea spre spatiu, scrie FT.

Papperger, care spune ca specialistul in artilerie si tancuri "nu avea nicio idee" despre sateliti pana acum cativa ani, vizeaza cele 35 de miliarde de euro pe care armata germana planuieste sa le cheltuiasca pe tehnologii spatiale in urmatorii patru ani - parte a eforturilor Berlinului de a reduce dependenta de SUA.

Desi a subliniat ca "nu spune" ca firma va castiga toate aceste contracte, el a declarat pentru FT ca Rheinmetall ia in calcul participarea, alaturi de parteneri, la licitatii pentru trei programe spatiale in valoare de peste 20 de miliarde de euro.

In decembrie, parlamentarii germani au aprobat primul contract al companiei pentru productia de sateliti, in valoare de pana la 2 miliarde de euro, ca parte a unui joint venture cu compania finlandeza Iceye. FT a dezvaluit saptamana trecuta ca firma este, de asemenea, in discutii pentru o oferta comuna de construire a unui echivalent al serviciului de internet Starlink al lui Elon Musk pentru armata germana.

Rheinmetall s-a extins intr-o gama ametitoare de tehnologii si regiuni, in timp ce Papperger incearca sa transforme compania intr-un grup multi-domeniu, similar marilor contractori de aparare din SUA.

Veniturile sunt estimate ca au depasit 10 miliarde de euro in 2025, mai mult decat dublu fata de nivelul din 2021, inainte de invazia la scara larga a Ucrainei de catre Rusia. Insa Papperger are ambitii mult mai mari si tinteste venituri de 50 de miliarde de euro pana in 2030, pozitionand Rheinmetall pentru a beneficia de cresterea cheltuielilor de aparare in UE si de orientarea "cumpara european".

La preluarea mandatului, primavara trecuta, cancelarul german Friedrich Merz a promis sa construiasca cea mai puternica armata conventionala din Europa si a permis imprumuturi nelimitate pentru a o finanta.

Papperger, care estimeaza ca firma sa a obtinut aproximativ 40 de miliarde de euro din fondul special de 100 de miliarde de euro anuntat in 2022 pentru modernizarea fortelor armate neglijate ale tarii, considera ca poate "prinde" contracte in valoare de circa 300 de miliarde de euro in Europa pana in 2030.

Aceasta ar reprezenta 15% din aproximativ 2.000 de miliarde de euro cheltuieli de aparare ale statelor UE in aceasta perioada, daca acestea isi respecta angajamentele fata de NATO, potrivit estimarilor Comisiei Europene.

Pentru sustinatori, extinderea grupului este o consecinta fireasca a deciziei Germaniei de a depasi perioada de reticenta militara de dupa al Doilea Razboi Mondial.

"In Rheinmetall avem un jucator care poate gestiona comenzi mari, poate produce la scara si poate sta pe picior de egalitate cu marile companii globale de aparare", a declarat Andreas Mattfeldt, deputat crestin-democrat in comisia de buget si specialist in cheltuieli de aparare. "Amploarea extinderii poate parea exceptionala. Dar vremurile sunt extraordinare."

Pentru altii, acest lucru este un motiv de ingrijorare.

Moritz Schularick, directorul Institutului Kiel pentru Economia Mondiala si consilier al Ministerului Economiei din Germania pe industria de aparare, a declarat: "Ceea ce ofera Rheinmetall acum este o solutie la problema de coordonare a ministerului apararii. Ei spun: "nu va faceti griji, ne ocupam noi de tot". Din punctul de vedere al concurentei, acest lucru nu este deloc sanatos."

Istoria companiei de 136 de ani a cunoscut suisuri si coborasuri in diferitele etape ale istoriei Germaniei.

Dupa Primul Razboi Mondial, producatorul de tunuri s-a orientat catre fabricarea de pluguri si masini de scris, cand tara a fost obligata sa se demilitarizeze, dar ulterior a devenit o componenta esentiala a masinii de razboi naziste. In timpul Razboiului Rece a furnizat turele de armament pentru vehiculele de lupta vest-germane. Insa caderea Zidului Berlinului in 1989 a fortat compania sa investeasca in productia pentru sectorul auto.

Acum, cu Germania avand al patrulea cel mai mare buget de aparare din lume, Rheinmetall se pregateste sa isi vanda divizia auto pentru a se concentra pe armament si se extinde in multiple directii.

Anul trecut, a inceput sa produca fuselaje pentru avioanele de lupta F-35, a intrat in productia interna de drone armate si a anuntat un acord pentru achizitia primului sau santier naval.

In acelasi timp, compania s-a extins geografic, folosind productia locala pentru a-si creste capacitatea si a obtine sprijin politic. Produce munitie si vehicule blindate in intreaga Europa si incearca, de asemenea, sa patrunda pe piata din SUA.

Benjamin Heelan, analist la Bank of America, a spus ca Papperger a facut "o treaba foarte buna de extindere si diversificare" a Rheinmetall, mentionand joint venture-urile sale cu companii de la Leonardo din Italia pana la producatorul american de drone Anduril.

Insa extinderea a alarmat rivali mari si mici.

Cassi Welling, director operational al start-up-ului german Constellr, care furnizeaza imagistica termica prin satelit, a declarat: "Prin investitia intr-un singur jucator care devine un "mega-prime", incepi sa degradezi rezilienta intregului ecosistem si risti pierderea inovatiei."

Mattfeldt si alti parlamentari au fost iritati cand oficialii au acordat Rheinmetall un contract pentru dezvoltarea unui sistem laser naval fara o licitatie deschisa, desi un rival avea deja o solutie gata de implementare. Si contractul pentru sateliti a fost atribuit fara competitie.