Business international

Liderii Uniunii Europene s-au reunit ieri la Bruxelles pentru a gasi solutii la problema preturilor mari ale energiei, la cea a deficitului comercial cu China si a distributiei bugetului pentru perioada 2028-2034.

Discutiile continua si astazi. Alte teme sunt migratia, sprijinul UE pentru Ucraina si aderarea Muntenegrului la Uniune. Dar miza cea mare sunt banii din bugetul UE. Toti vor cat mai mult si fiecare are propriile interese. Economiile mari, care contribuie cel mai mult la buget, au planuri ambitioase de cheltuieli, cum ar fi pentru tehnologie, reconstruirea industriei de aparare si pentru inarmare. De aceea, ar vrea un buget mai mic. Berlinul, de exemplu, respinge cresterile de fonduri destinate coeziunii si subventiilor clasice pentru agricultura. In pricipal economiile emergente vor fonduri mai mari pentru a le prinde din urma pe cele dezvoltate si bani pentru agricultura. Trebuie ajuns la un compromis. Presedintia irlandeza a UE a propus un buget de 1.620 miliarde de euro, cu 141 de miliarde de euro, sau 8%, mai putin decat proiectul original al Comisiei Europene.

Trebuie un compromis si in privinta strategiei energetice si de mediu. Un grup de state membre crede ca accelerarea tranzitiei spre energie verde este singura cale de obtinere a independentei fata de energia scumpa din combustibili fosili, in timp ce alte state se tem ca pana la inverzirea economiilor industria europeana isi va fi pierdut enorm din competitivitate. Acesta este contextul in care guverne precum cele ale Ungariei si Poloniei cer relaxarea reglementarilor de mediu si clima. Polonia este dependenta de carbune. La fel si Germania, care si-a distrus industria nucleara. Bulgaria tocmai si-a pus in functiune instalatiile uriase de generare de electricitate din carbune pentru a compensa pentru inchiderea unuia dintre cele doua reactoare nucleare de la Kozlodui. Problema este ca clientii nu se inghesuie sa cumpere electricitatea produsa de termocentralele pe carbune pentru ca este foarte scumpa din cauza certificatelor de emisii de carbon. Aceasta in timp ce industriile din UE, agricultura si consumatorii de rand se chinuie sub povara preturilor enorme ale electricitatii, gazelor si carburantilor.

Frustrarile sunt mari, iar acestea sunt de obicei energie pentru populism. Separat, miercuri, tot la Bruxelles, s-au intalnit liderii Patriotilor pentru Europa, politicieni populisti sau extremisti precum maghiarul Viktor Orban, cehul Andrej Babic, care este si premierul tarii sale, si sefa Adunarii Nationale din Franta, un partid de extrema dreapta, Marine Le Pen. Ea are prima sansa in alegerile pentru presedinte din Franta care se apropie. Acestia au cerut suveranitate nationala mai mare, cheltuieli mai mici ale UE, protectie la granita sporita si energie mai ieftina. Cea mai mare atentie a capatat-o Le Pen, care a spus ca grabirea negocierilor pentru bugetul UE 2028-2034 reprezinta "o incercare de a anticipa si inabusi viitoarele alegeri democratice". Alegerile din Franta vor avea loc in 2027. De asemenea, ea a amintit ca intentioneaza sa reduca contributia tarii sale la bugetul UE, cu un plafon fix de 5 miliarde de euro. Le Pen a promis ca se va opune largirii UE, dorind o Europa a granitelor, nu una deschisa lumii, si ca daca ajunge presedinte va stopa ajutoarele date de Franta Ucrainei. Unul din statele candidate pentru aderarea la UE este Ucraina. Un altul este Republica Moldova. Ucraina este in razboi cu Rusia, iar partidul lui Le Pen are legaturi puternice cu Kremlinul, inclusiv de finantare. In Moldova exista doua regiuni autonome cu puternice influente proruse. Dintre ele, Transnistria este si regiune separatista. Le Pen este puternic asociata cu instabilitatea politica si sociala produsa de protestele fermierilor francezi. Zilele trecute, politiciana franceza a declarat ca daca Ucraina este lasata sa adere la UE, agricultura ucraineana o va distruge pe cea franceza. "Daca Ucraina intra in UE, noi vom fi primii care sufera", a spus ea. Agricultura este un cartof fierbinte in UE in mai multe privinte. Este dependenta de subventii. Este afectata de capriciile incalzirii globale. Sufera din cauza scumpirii energiei si ingrasmintelor chimice. Trebuie sa se schimbe din cauza politicilor de mediu si de protectie a sanatatii omului. Concureaza pentru apa cu aglomerarile urbane, cu natura si cu industrializarea, cu marile centre de date. Fermierii europeni acuza ca afacerile lor au de suferit din cauza importurilor ieftine din Ucraina si a acordurilor de comert liber ale UE cu blocuri ecomomice precum MERCOSUR, din America de Sud.

In discutiile pentru noul buget al Uniunii, beneficiarii fondurilor de coeziune se tem ca noile taieri le vor imputina resursele pentru agricultura. In Polonia, cel mai mare beneficiar al fondurilor UE, cea mai puternica asociatie a fermierilor au amenintat saptamana aceasta Varsovia, capitala, cu proteste de o masivitate cum n-a mai fost niciodata. Protestele fermierilor tind sa subrezeasca relatiile Poloniei cu Ucraina.

EU leaders will meet in Brussels on Thursday and Friday to find a solution to high energy prices, the trade deficit with China and the distribution of the 2028-2034 budget. The biggest stakes are the seven-year framework, for which the Irish presidency has proposed a compromise of 1.62 trillion euros to ease the dispute between stingy and catching-up member states, which is about 8 percent less than the Commission's original plan. Hungary may be doing well for now, because the cuts would mainly affect central programs, while efforts are being made to protect agricultural and cohesion funds. However, Budapest fears that stricter conditions could also jeopardize support for farmers and that new sources of revenue would disproportionately burden poorer member states. Migration, support for Ukraine and the accession of Montenegro will also be on the agenda at the summit, but a budgetary breakthrough is still to come. We report from Brussels, on the spot.