Banci si asigurari

BNR a dat publicitatii, vineri dupa-amiaza, Minuta sedintei de politica monetara a Consiliului de Administratie al Bancii Nationale din 17 februarie, cand s-a mentinut dobanda de referinta la 6,5%, considerandu-se ca situatia actuala fluctuanta justifica mentinerea neschimbata a ratei dobanzii de politica monetara.

Conform Minutei CA al BNR, activitatea economica va suferi in prima jumatate a anului 2026 din cauza masurilor de consolidare bugetara (cresterea taxelor si impozitelor, inghetarea cresterilor salariale si a pensiilor), dar si a nivelului ridicat al ratei inflatiei, care afecteaza venitul disponibil real al populatiei.

Totusi, BNR arata ca activitatea economica se va redresa in a doua parte a anului si isi va accelera mai evident cresterea in 2027, comparativ cu previziunile precedente.

Din cauza conjuncturii actuale si a reducerii puterii de cumparare, activitatea economica redusa va determina ca si consumul populatiei sa inregistreze o crestere foarte modesta in acest an, insa se asteapta o reacelerare in 2027.

BNR spune ca formarea bruta de capital fix, adica investitiile, va constitui principalul motor de crestere a PIB-ului in 2026, si nu consumul.

Inflatia va ramane extrem de ridicata, peste 9%, pana in iunie, dupa care este anticipata o scadere accelerata, astfel incat in decembrie 2026 sa ajunga la 3,9%, usor peste asteptarile anterioare.

In 2027, se estimeaza ca inflatia va scadea la 2,9%.

Mai jos puteti citi integral minuta sedintei Consiliului de Administratie:

" Membri ai Consiliului de administratie al Bancii Nationale a Romaniei prezenti la sedinta : Mugur Isarescu, presedinte al Consiliului de administratie si guvernator al Bancii Nationale a Romaniei; Leonardo Badea, vicepresedinte al Consiliului de administratie si prim-viceguvernator al Bancii Nationale a Romaniei; Cosmin Marinescu, membru al Consiliului de administratie si viceguvernator al Bancii Nationale a Romaniei; Aura-Gabriela Socol, membru al Consiliului de administratie; Roberta-Alma Anastase, membru al Consiliului de administratie; Csaba Balint, membru al Consiliului de administratie; Cristian Popa, membru al Consiliului de administratie.

In cadrul sedintei, Consiliul de administratie a discutat si adoptat deciziile de politica monetara, pe baza datelor si analizelor privind caracteristicile recente si perspectiva evolutiilor macroeconomice pe termen mediu prezentate de directiile de specialitate si a altor informatii interne si externe disponibile.

In discutiile privind evolutia inflatiei, membrii Consiliului au aratat ca rata anuala a inflatiei s-a redus usor in trimestrul IV 2025, la 9,69 la suta in decembrie, de la 9,88 la suta in septembrie, astfel incat pe ansamblul anului trecut ea a crescut cu 4,55 puncte procentuale, in contextul efectelor directe tranzitorii substantiale exercitate de expirarea la 1 iulie a schemei de plafonare a pretului la energia electrica, precum si de majorarea incepand cu 1 august a cotelor de TVA si a accizelor, resimtite intens si la nivelul inflatiei de baza.

S-a observat ca descresterea din trimestrul IV 2025 a fost determinata de scaderi semnificative de dinamica consemnate de pretul combustibililor si de preturile LFO, in timp ce rata anuala a inflatiei CORE2 ajustat a continuat sa se mareasca, pana la 8,5 la suta in decembrie, de la 8,1 la suta in septembrie, pe fondul influentelor persistente venite din dinamica costurilor salariale si din nivelul ridicat al asteptarilor inflationiste pe termen scurt, carora li s-au alaturat cele decurgand din efecte indirecte ale scumpirii energiei electrice si din cresterea cotatiilor unor marfuri agroalimentare si a cursului de schimb leu/euro.

Din aceasta perspectiva, membrii Consiliului au facut referiri la trendul ascendent al dinamicii anuale a preturilor de productie din industrie pentru bunurile de consum ce s-a prelungit in trimestrul IV 2025, dar mai cu seama la cotele inalte, desi in descrestere fata de trimestrul III, ale asteptarilor inflationiste pe termen scurt ale firmelor si consumatorilor din ultimele trei luni ale anului 2025. Totodata, a fost semnalata evolutia usor oscilanta a anticipatiilor inflationiste pe termen mai lung ale analistilor bancari de pe parcursul trimestrului IV 2025, finalizata cu o crestere si cu revenirea acestora in decembrie in apropierea limitei de sus a intervalului tintei. A fost evidentiata insa si puterea de cumparare a consumatorilor, ce a continuat sa fie afectata considerabil in trimestrul IV 2025 de nivelul ridicat al ratei anuale a inflatiei.

S-a sesizat ca datele foarte recente privind evolutia indicelui preturilor de consum releva o diminuare marginala a ratei anuale a inflatiei in ianuarie 2026, la 9,62 la suta, in conditiile in care scaderile de dinamica inregistrate in aceasta luna pe segmentele energie si combustibili au fost contrabalansate in buna masura ca impact de accelerarea cresterii preturilor administrate si a preturilor LFO, iar rata anuala a inflatiei CORE2 ajustat s-a mentinut la 8,5 la suta.

In ceea ce priveste pozitia ciclica a economiei, membrii Consiliului au facut referiri la contractia minora consemnata de activitatea economica in trimestrul III 2025, ce implica o accentuare a adancirii deficitului de cerere agregata in acest interval, relativ in linie cu previziunile din noiembrie 2025. Fata de perioada similara a anului anterior, avansul PIB s-a marit insa la 1,7 la suta in trimestrul III 2025, de la 0,3 la suta in trimestrul precedent, in conditiile in care dinamica anuala a formarii brute de capital fix a revenit la o valoare semnificativ pozitiva si consumul gospodariilor populatiei si-a accelerat intrucatva cresterea, surclasand impreuna ca influenta reintrarea pronuntata in teritoriul negativ a aportului variatiei stocurilor, iar evolutia exportului net a redevenit expansionista, au reiterat membrii Consiliului.

S-a observat ca, potrivit datelor preliminare, activitatea economica s-a comprimat in trimestrul IV 2025 cu 1,9 la suta, dupa ce a scazut cu 0,1 la suta in trimestrul III, in timp ce dinamica sa anuala s-a redus la 0,1 la suta, de la nivelul de 1,7 la suta atins in precedentele trei luni, economia inregistrand astfel la nivelul intregului an o crestere de 0,6 la suta, in incetinire moderata de la 0,9 la suta in 2024.

In urma evaluarii indicatorilor cu frecventa ridicata, s-a apreciat ca descresterea dinamicii anuale a PIB din ultimul trimestru al anului trecut a fost determinata in principal de scaderea consumului privat, in timp ce mici influente de sens opus sunt posibile din partea exportului net, in conditiile in care variatia anuala a exporturilor de bunuri si servicii si-a marit ecartul pozitiv fata de cea a importurilor in octombrie-decembrie 2025, consemnand o scadere relativ mai modesta fata de trimestrul anterior. Pe acest fond, deficitul comercial si-a accentuat si mai mult contractia in termeni anuali in trimestrul IV 2025, iar deficitul de cont curent s-a reamplificat doar usor fata de perioada similara a anului precedent, chiar si in conditiile inrautatirii pronuntate a balantelor veniturilor, astfel incat, pe ansamblul anului 2025, primul deficit s-a comprimat usor, iar cel de-al doilea si-a temperat considerabil cresterea, au semnalat membrii Consiliului.

Referitor la piata muncii, membrii Consiliului au aratat ca efectivul salariatilor din economie si-a intrerupt seria descresterilor lunare la mijlocul trimestrului IV 2025, iar rata somajului BIM a inregistrat o mica scadere pe ansamblul trimestrului, in timp ce sondajele de specialitate din ianuarie 2026 releva o slabire evidenta a intentiilor de angajare pe orizontul foarte scurt de timp, precum si o scadere accentuata a deficitului de forta de munca raportat de companii, semnalizand astfel reluarea tendintei de detensionare a pietei muncii in perspectiva apropiata.

S-a observat ca dinamica anuala a salariului brut nominal din economie si-a incetinit considerabil descresterea in trimestrul IV 2025, iar cea din sectorul privat si-a stopat-o, ramanand pe un palier relativ mai inalt. Totodata, variatia anuala a costului unitar cu forta de munca a revenit la un nivel de doua cifre in sectorul servicii in trimestrul III 2025, desi pe ansamblul economiei a consemnat o noua scadere pronuntata, iar cea din industrie s-a reamplificat in ultimul trimestru al anului trecut, situandu-se la niveluri inca ridicate din perspectiva inflatiei, precum si a competitivitatii externe, au remarcat membrii Consiliului.

Au fost exprimate preocupari legate de dinamica viitoare a costurilor cu forta de munca, avand in vedere evolutia recenta si anticipata a inflatiei si a asteptarilor inflationiste pe termen scurt, precum si majorarea salariului minim brut pe economie din 1 iulie 2026 si decalajele persistente dintre cererea si oferta de forta de munca in anumite domenii, ce ar putea reamplifica presiunile asupra salariilor din mediul privat. S-a convenit, insa, ca in sens opus vor actiona masurile de consolidare fiscala implementate in 2025 si in debutul anului curent, incluzand componenta politicii salariale si a angajarilor in sectorul public, de natura sa afecteze pe mai departe cererea de consum si activitatea investitionala a firmelor. Influente similare ar putea decurge din tensiunile comerciale globale si din conflictele geopolitice, dar si din extinderea digitalizarii si automatizarii, precum si din recursul la angajati extracomunitari, au sustinut membrii Consiliului.

In discutiile privind conditiile financiare, membrii Consiliului au aratat ca principalele cotatii ale pietei monetare interbancare au continuat sa descreasca in prima luna a anului curent, revenind la nivelurile din aprilie 2025, iar randamentele pe termen mediu si lung ale titlurilor de stat si-au accentuat trendul descendent, atingand minime ale ultimelor 18 luni, inclusiv in contextul ameliorarii perceptiei investitorilor asupra riscului asociat economiei si pietei financiare locale, ca urmare a rezultatelor favorabile ale executiei bugetare aferente anului 2025. S-a observat ca rata de schimb leu/euro a consemnat o scadere pronuntata in primele zile din ianuarie 2026, insa a revenit apoi treptat la nivelurile mai ridicate de la finele lunii precedente, in timp ce fata de dolarul SUA, leul a continuat sa slabeasca in prima jumatate a lunii, dar s-a intarit relativ abrupt ulterior, data fiind deprecierea semnificativa a monedei americane pe pietele financiare internationale.

Din aceasta perspectiva, membrii Consiliului au subliniat din nou importanta implementarii consecvente a masurilor fiscal-bugetare deja adoptate si a celor probabil aprobate in viitor in scopul continuarii corectiei bugetare conform Planului bugetar-structural pe termen mediu convenit cu CE, de natura sa conduca si la o ajustare treptata a deficitului de cont curent, si cu implicatii favorabile asupra primei de risc suveran, implicit asupra costurilor de finantare a economiei. Au fost evocate insa si conflictele geopolitice extinse si tensiunile comerciale globale, cu potentiale repercusiuni asupra volatilitatii de pe piata financiara internationala, precum si asupra conduitei viitoare a politicii monetare a bancilor centrale majore.

In evaluarea facuta, s-a mai sesizat ca dinamica anuala a creditului acordat sectorului privat si-a prelungit in decembrie 2025 trendul descendent amorsat in iunie, ajungand la 6,2 la suta, de la 6,8 la suta in noiembrie si 9,7 la suta in mai 2025. Descresterea din decembrie a fost provocata integral de componenta in moneda nationala, in conditiile in care imprumuturile in lei ale societatilor nefinanciare si-au accentuat declinul in termeni anuali, in timp ce imprumuturile similare ale populatiei si-au redus doar marginal variatia anuala de doua cifre, deopotriva pe seama evolutiei creditului pentru locuinte si a celui pentru consum si alte scopuri, au remarcat unii membri ai Consiliului.

In ceea ce priveste evolutiile macroeconomice viitoare, membrii Consiliului au aratat ca actualele evaluari evidentiaza o inrautatire a perspectivei inflatiei, mai cu seama pe segmentul de mijloc al orizontului de prognoza, in conditiile in care rata anuala a inflatiei este asteptata sa isi prelungeasca scaderea lenta in trimestrul I 2026, la fel ca in proiectia precedenta, dar sa consemneze in trimestrul urmator o crestere mai pronuntata decat cea previzionata in noiembrie 2025. Totodata, dupa corectia descendenta abrupta pe care o va cunoaste in trimestrul III 2026 pe fondul unor efecte de baza, ea isi va relua descresterea pe o traiectorie mai ridicata decat cea anticipata anterior, reintrand in intervalul tintei in trimestrul II 2027 - ceva mai tarziu decat in prognoza precedenta - si ramanand in jumatatea superioara a intervalului la finele orizontului proiectiei. Astfel, rata anuala a inflatiei ar urma sa ajunga la 9,8 la suta in iunie si sa se situeze la 3,9 la suta in decembrie 2026, fata de valorile de 9,2 la suta, respectiv, 3,7 la suta anticipate anterior pentru aceleasi momente de referinta, iar la finele anului viitor sa se reduca la 2,9 la suta, nivel similar celui indicat de prognoza precedenta pentru luna septembrie 2027, au subliniat membrii Consiliului.

Responsabile de ascensiunea ratei anuale a inflatiei din trimestrul II 2026 sunt in principal efectele de baza ce se vor manifesta pe segmentul energie, precum si marirea cotatiilor unor marfuri si eliminarea la 1 aprilie 2026 a plafonului pentru adaosul comercial la alimente de baza, ale caror influente vor afecta prioritar evolutia componentelor exogene ale IPC si intr-o mai mica masura dinamica inflatiei de baza, au remarcat membrii Consiliului. S-a observat ca actiunea factorilor pe partea ofertei isi va recapata astfel in trimestrul II 2026 caracterul inflationist, dar va redeveni in intervalul urmator puternic dezinflationista, pe fondul epuizarii efectelor directe generate in trimestrul III 2025 de eliminarea plafonului la pretul energiei electrice si de majorarea cotelor de TVA si a accizelor.

Balanta riscurilor induse de factori pe partea ofertei ramane insa inclinata in sens ascendent, au convenit membrii Consiliului, evocand incertitudinile asociate implicatiilor expirarii la 1 aprilie 2026 a schemei de plafonare a pretului la gazele naturale pentru consumatorii casnici, dar si posibilele efecte indirecte mai mari ale scumpirii energiei, precum si traiectoria potentiala a cotatiei petrolului, in contextul actualelor tensiuni geopolitice.

In ceea ce priveste factorii fundamentali, s-a aratat ca din partea acestora sunt de asteptat presiuni neutre sau foarte usor dezinflationiste in perspectiva apropiata, avand in vedere probabila adancire accentuata a deficitului de cerere agregata in semestrul II 2025, asociata cu slabirea cererii de consum, dar si decalajul de timp necesar manifestarii efectelor gap-ului negativ al PIB, precum si dinamica inca ridicata a costurilor salariale din unele sectoare, ce se va prelungi in primele trimestre din anul curent. Presiunile factorilor fundamentali isi vor accentua insa caracterul dezinflationist in semestrul II 2026, iar apoi vor ramane semnificativ dezinflationiste, desi mai putin intense decat s-a anticipat anterior, au concluzionat membrii Consiliului, observand ca deficitul de cerere agregata este anticipat sa creasca pe parcursul acestui an - pe fondul progresului corectiei bugetare -, si sa se restranga doar usor in 2027, atingand valori considerabile, dar inferioare celor previzionate anterior.

Relevanta din perspectiva actiunii factorilor fundamentali a fost considerata si probabila consolidare in 2026 a structurii ameliorate a cererii agregate in raport cu anul 2024, implicand o contributie marita a investitiilor la cresterea economica in detrimentul aportului consumului, cu implicatii si asupra evolutiei PIB potential in perspectiva. S-a apreciat in mod unanim ca, intr-o asemenea conjunctura, riscul ca probabila crestere temporara a ratei anuale a inflatiei din trimestrul II 2026 sa afecteze anticipatiile inflationiste pe termen mediu si sa produca efecte secundare este semnificativ diminuat, reclamand totusi monitorizarea atenta a tuturor evolutiilor, dat fiind si comportamentul inflatiei din anii precedenti.

Dinamica anuala a inflatiei de baza va ramane insa marcata pana la mijlocul anului curent de efectele tranzitorii peste asteptari exercitate de majorarea cotelor de TVA, precum si de nivelurile ridicate ale anticipatiilor inflationiste pe termen scurt, de natura sa mareasca gradul de persistenta a acestei componente a inflatiei, iar in trimestrul II 2026 ea va recepta influentele expirarii masurii de plafonare a adaosului comercial la alimente de baza, au remarcat membrii Consiliului. S-a sesizat, totodata, ca efectele dezinflationiste anticipate sa decurga din decelerarea cresterii preturilor importurilor vor fi moderate, inclusiv in contextul evolutiei cursului de schimb leu/euro, in timp ce anticipatiile inflationiste pe termen scurt vor cunoaste o ampla ajustare descendenta in trimestrul III 2026, iar apoi vor continua sa scada treptat.

In aceste conditii, rata anuala a inflatiei CORE2 ajustat se va reduce probabil doar usor in semestrul I 2026 si pe o traiectorie vizibil mai ridicata decat cea previzionata anterior, iar ulterior corectiei descendente din trimestrul III 2026 va descreste gradual, coborand spre finele orizontului proiectiei sub punctul central al tintei. Astfel, ea este asteptata sa scada la 4,0 la suta in decembrie 2026 si la 2,1 la suta in decembrie 2027, fata de nivelurile de 3,8 la suta respectiv 2,3 la suta anticipate anterior pentru decembrie 2026 si septembrie 2027, au subliniat membrii Consiliului.

Referitor la viitorul pozitiei ciclice a economiei, membrii Consiliului au aratat ca activitatea economica va resimti intens si in prima jumatate a anului 2026 efectele masurilor de consolidare bugetara si ale nivelului ridicat al ratei anuale a inflatiei - afectand prioritar venitul disponibil real al populatiei -, dar se va redresa apoi si isi va accelera mai evident cresterea in 2027 comparativ cu previziunile precedente, in principal pe fondul influentelor venite din utilizarea fondurilor europene aferente instrumentului Next Generation EU si din revigorarea cererii externe. In aceste conditii, deficitul de cerere agregata va continua probabil sa se adanceasca pana la finele anului curent, intr-un ritm totusi incetinit, inclusiv in raport cu previziunile precedente, iar ulterior se va restrange usor, atingand astfel valori considerabile pe orizontul proiectiei, dar mai mici decat cele anticipate anterior, au semnalat membrii Consiliului.

Intr-o astfel de conjunctura, consumul gospodariilor populatiei va inregistra o crestere foarte modesta din perspectiva istorica in anul curent, dar va redeveni majoritar ca aport in 2027, in timp ce formarea bruta de capital fix va ramane principalul determinant al avansului PIB in 2026 si isi va conserva contributia insemnata in 2027, in conditiile continuarii cresterii ei robuste, pe fondul atragerii si utilizarii unui volum sensibil marit de fonduri europene, cu efecte de antrenare si in sectorul privat, au remarcat membrii Consiliului.

S-a sesizat ca din partea exportului net se anticipeaza un aport marginal pozitiv la cresterea economica in 2026, succedat de un impact usor contractionist in 2027, ce implica o corectie mai modesta a deficitului de cont curent ca pondere in PIB in intervalul 2026-2027 decat s-a anticipat anterior.

Acesta se va mentine astfel considerabil deasupra standardelor europene, continuand sa constituie o vulnerabilitate majora, implicit o sursa de riscuri la adresa inflatiei, primei de risc suveran si, in final, a sustenabilitatii cresterii economice, au subliniat membrii Consiliului.

In acelasi timp, incertitudini raman asociate masurilor ce vor fi probabil adoptate in perspectiva in scopul mentinerii deficitului bugetar dincolo de anul curent pe o traiectorie descrescatoare sustenabila si compatibila cu Planul bugetar-structural pe termen mediu convenit cu CE, precum si cu procedura de deficit excesiv, au aratat in mai multe randuri membrii Consiliului.

Au fost, de asemenea, evidentiate incertitudinile si riscurile insemnate la adresa perspectivei activitatii economice, implicit a evolutiei pe termen mediu a inflatiei, ce provin din mediul extern, pe fondul conflictelor geopolitice si al tensiunilor comerciale globale, dar si in contextul planurilor de crestere a cheltuielilor pentru investitii in aparare si infrastructura in statele UE, au sustinut membrii Consiliului.

Inclusiv din aceasta perspectiva, membrii Consiliului au subliniat importanta atragerii si utilizarii la maximum a fondurilor europene, indeosebi a celor aferente PNRR, ce sunt esentiale in actuala conjunctura pentru contrabalansarea partiala a efectelor contractioniste ale consolidarii bugetare si ale conflictelor geopolitice si comerciale la nivel global, precum si pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranzitiei energetice, dar si pentru sporirea potentialului de crestere si intarirea rezilientei economiei romanesti.

Membrii Consiliului au apreciat in mod unanim ca, in ansamblul sau, contextul analizat justifica mentinerea neschimbata a ratei dobanzii de politica monetara, in vederea asigurarii si mentinerii stabilitatii preturilor pe termen mediu, intr-o maniera care sa contribuie la realizarea unei cresteri economice sustenabile.

S-a reiterat, totodata, importanta continuarii monitorizarii atente a evolutiilor mediului intern si international, care sa permita adecvarea instrumentelor de care dispune BNR in vederea indeplinirii obiectivului fundamental privind stabilitatea preturilor pe termen mediu, in conditii de pastrare a stabilitatii financiare.

In aceste conditii, Consiliul de administratie al BNR a decis in unanimitate mentinerea ratei dobanzii de politica monetara la nivelul de 6,50 la suta; totodata, a decis mentinerea ratei dobanzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50 la suta si a ratei dobanzii aferente facilitatii de depozit la 5,50 la suta. De asemenea, Consiliul de administratie al BNR a decis in unanimitate pastrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele in lei si in valuta ale institutiilor de credit."