Banci si asigurari

Banca Nationala a publicat vineri dupa amiaza minuta sedintei de politica monetara a CA din 8 iulie 2025, unde dobanda de politica monetara a fost mentinuta la 6,5%. Prin minuta publicata, BNR face o trecere in revista a situatiei economice actuale si ofera cateva perspective: inflatia va creste considerabil dupa introducerea pachetului fiscal - cresterea TVA de la 1 august si eliminarea plafonarii preturilor la energie, dar, dupa 4 trimestre, inflatia va avea o scadere importanta.

Ritmul cresterii salariilor si a costurilor salariale ramane ridicat, atat din perspectiva inflatiei, cat si a competitivitatii externe, chiar daca dinamica anuala a salariului brut si-a incetinit scaderea.

Conditiile de pe piata financiara s-au normalizat dupa incheierea calendarului electoral, consemnand mici scaderi ale cotatiilor de pe piata monetara interbancara, iar randamentele pe termen lung ale titlurilor de stat s-au corectat relativ rapid si integral fata de cresterile abrupte inregistrate in prima parte din luna mai, cand au avut loc alegerile prezidentiale.

In privinta evolutiei economice, estimarile BNR indica faptul ca vom avea o crestere foarte usoara a economiei in T2 si T3, sub previziunile anterioare, dar BNR nu anunta nici o scadere economica si nici o recesiune.

Mai jos aveti comunicatul integral de la BNR:

"In cadrul sedintei, Consiliul de administratie a discutat si adoptat decizia de politica monetara, pe baza datelor si analizelor privind evolutiile macroeconomice, financiare si monetare curente si de perspectiva prezentate de directiile de specialitate si a altor informatii interne si externe disponibile.

In discutiile privind evolutia recenta a inflatiei, membrii Consiliului au aratat ca rata anuala a inflatiei s-a marit pe ansamblul primelor doua luni din trimestrul II 2025 relativ in linie cu previziunile, ajungand la 5,45 la suta in mai, de la 4,86 la suta in martie, pe fondul continuarii accelerarii cresterii preturilor alimentelor si energiei, care a devansat consistent ca impact noile scaderi de dinamica consemnate pe segmentele combustibili, produse din tutun si la nivelul subcomponentei marfurilor nealimentare a inflatiei de baza.

La randul ei, rata anuala a inflatiei CORE2 ajustat si-a intrerupt din nou trendul descendent, urcand la 5,4 la suta in luna mai, de la 5,2 la suta in martie, in conditiile in care accelerarea pe mai departe a cresterii preturilor alimentelor procesate a fost insotita de marirea dinamicii preturilor serviciilor - dupa sase trimestre de descrestere - si de incetinirea dezinflatiei pe segmentul marfurilor nealimentare, au remarcat membrii Consiliului.

In urma evaluarii, s-a concluzionat ca mici influente in sensul decelerarii inflatiei de baza au continuat sa vina in acest interval din efecte de baza dezinflationiste si din scaderea dinamicii preturilor importurilor, insa acestea au fost mai mult decat contrabalansate de cele decurgand din majorarea cotatiilor unor marfuri agroalimentare si din transferarea treptata asupra unor preturi de consum a costurilor salariale ridicate, precum si din cresterea asteptarilor inflationiste pe termen scurt si a cursului de schimb leu/euro.

In acest context, membrii Consiliului au evidentiat noua crestere consemnata in intervalul aprilie-mai de dinamica anuala a preturilor de productie din industrie pentru bunurile de consum pe fondul costurilor marite, dar mai cu seama cotele ridicate ale asteptarilor inflationiste pe termen scurt ale firmelor si consumatorilor, care au continuat sa urce in trimestrul II 2025. In acelasi timp, s-a sesizat ca anticipatiile inflationiste pe termen mai lung ale analistilor bancari au cunoscut doar o mica ajustare descendenta la mijlocul trimestrului II si s-au mentinut in iunie marginal sub limita de sus a intervalului tintei, in timp ce dinamica venitului disponibil real al populatiei a scazut considerabil pe ansamblul primelor patru luni ale anului curent, insa de la un nivel de doua cifre in trimestrul IV 2024 si inclusiv pe seama unui amplu efect de baza nefavorabil manifestat in aprilie.

In ceea ce priveste pozitia ciclica a economiei, membrii Consiliului au aratat ca activitatea economica a stagnat in trimestrul I 2025, dupa ce a crescut cu 0,5 la suta in precedentele trei luni, evolutie ce face probabila o deschidere mai evidenta a deficitului de cerere agregata in acest interval comparativ cu cea anticipata in mai.

In acelasi timp, avansul in termeni anuali al PIB si-a prelungit scaderea in trimestrul I 2025, ajungand la 0,3 la suta, de la 0,5 la suta in trimestrul IV 2024, insa cererea interna a continuat sa-si mareasca ritmul, in principal pe seama dinamicii formarii brute de capital fix, care a consemnat un salt, revenind consistent in teritoriul pozitiv, in timp ce consumul gospodariilor populatiei si-a incetinit considerabil cresterea, dar a ramas principalul determinant al avansului PIB, au remarcat membrii Consiliului.

In schimb, evolutia exportului net si-a accentuat semnificativ impactul contractionist si in trimestrul I, ca urmare a amplificarii pe mai departe a decalajului negativ dintre dinamica anuala a volumului exporturilor de bunuri si servicii si cea a volumului importurilor, in conditiile majorarii mai pronuntate a celei din urma in raport cu trimestrul anterior. Pe acest fond, deficitul comercial si-a reaccelerat puternic cresterea fata de perioada similara a anului trecut, iar cel de cont curent si-a mentinut ritmul inalt de crestere in termeni anuali, au semnalat membrii Consiliului.

Referitor la piata muncii, membrii Consiliului au constatat ca actualele date releva o atenuare a tensiunilor de pe piata in primul trimestru al anului 2025 - data fiind inclusiv scaderea consemnata de rata locurilor de munca vacante in acest interval -, insa transmit, impreuna cu sondajele de specialitate, semnale mixte privind evolutiile probabile din trimestrul II si in perspectiva apropiata. Astfel, s-a sesizat ca datele recente indica atat descresteri ale efectivului salariatilor din economie in lunile martie si aprilie 2025, cat si o scadere a ratei somajului BIM pe ansamblul intervalului aprilie-mai, dupa majorarea acesteia la 6,0 la suta in trimestrul I. In acelasi timp, intentiile de angajare pe orizontul foarte scurt de timp s-au mentinut ca medie in trimestrul II la nivelul in crestere din precedentele trei luni, in timp ce deficitul de forta de munca raportat de companii a scazut semnificativ.

Ritmul cresterii salariilor si a costurilor salariale ramane insa ridicat din perspectiva inflatiei, dar si a competitivitatii externe, au sustinut membrii Consiliului, observand ca dinamica anuala a salariului brut si-a incetinit scaderea pe ansamblul primelor patru luni ale anului, mentinandu-se pe palierul de doua cifre - inclusiv pe fondul majorarii salariului minim brut pe economie si al compensarii partiale de catre angajatori a impactului eliminarii unor facilitati fiscale -, iar cea a costului unitar cu forta de munca din industrie a inregistrat salturi succesive in trimestrul I si in luna aprilie, urcand pana la 21,8 la suta, dupa ce s-a redus considerabil in ultimul trimestru din anul precedent.

S-a apreciat ca decalajele persistente dintre cererea si oferta de forta de munca din anumite sectoare ar putea alimenta pe mai departe presiunile asupra salariilor si costurilor cu forta de munca din mediul privat, mai ales pe fondul evolutiei recente si anticipate a inflatiei si a asteptarilor inflationiste pe termen scurt. In contrapondere este insa de asteptat sa actioneze implementarea pachetului de masuri fiscal-bugetare recent adoptat, inclusiv a componentelor vizand politica salariala si angajarea in sectorul public, de natura sa afecteze cererea de consum, precum si costurile/profiturile firmelor, cu implicatii si asupra activitatii investitionale, au aratat membrii Consiliului. Influente in acelasi sens ar putea sa vina dintr-o eventuala reescaladare a tensiunilor comerciale pe plan mondial, prioritar pe calea efectelor exercitate asupra economiei globale si a comertul international, au subliniat mai multi membri ai Consiliului. De asemenea, relevante au fost considerate implicatiile recursului in crestere la angajati extracomunitari si ale extinderii digitalizarii si automatizarii.

In ceea ce priveste conditiile de pe piata financiara, membrii Consiliului au observat ca acestea au tins sa se normalizare dupa incheierea calendarului electoral, pe fondul detensionarii mediului politic intern si al progresului discutiilor vizand formarea noii coalitii de guvernare si configurarea pachetului de masuri fiscale corective, de natura sa atenueze ingrijorarile investitorilor financiari legate de perspectiva consolidarii bugetare. Astfel, principalele cotatii ale pietei monetare interbancare au consemnat mici scaderi in a doua jumatate a trimestrului II, ramanand totusi semnificativ peste nivelurile din aprilie, in timp ce randamentele pe termen lung ale titlurilor de stat si-au corectat relativ rapid si integral cresterile abrupte inregistrate in prima decada din mai. Totodata, cursul de schimb leu/euro s-a inscris pe o traiectorie descendenta si si-a accentuat apoi usor descresterea, dar a revenit in a doua parte a lunii iunie la valori apropiate celor atinse spre finalul lunii precedente. In raport cu dolarul SUA, leul s-a intarit insa semnificativ, recuperand in totalitate pierderea de valoare din prima parte a lunii mai, data fiind reluarea trendului general de slabire a monedei americane pe pietele financiare internationale, au semnalat mai multi membri ai Consiliului.

Din aceasta perspectiva, membrii Consiliului au evidentiat implicatiile favorabile ale implementarii pachetului de masuri fiscal-bugetare recent adoptat, de natura sa conduca la o corectie consistenta si sincronizata a deficitelor gemene. S-au facut referiri insa si la actualele tensiuni geopolitice si conflicte militare, precum si la masurile de politica comerciala ale SUA, cu potentiale repercusiuni asupra volatilitatii de pe piata financiara internationala si asupra perceptiei de risc a investitorilor fata de regiune, precum si asupra conduitei politicii monetare a bancilor centrale majore.

In cadrul discutiilor s-a mai mentionat ca dinamica anuala a creditului acordat sectorului privat si-a prelungit trendul ascendent pe ansamblul primelor doua luni ale trimestrului II, marindu-se la 9,7 la suta in mai, de la 9,2 la suta in martie, in conditiile in care componenta in lei si-a accelerat usor cresterea, exclusiv pe seama imprumuturilor societatilor nefinanciare, iar scaderea notabila de ritm consemnata de creditul in valuta a fost mai mult decat contrabalansata de efectul statistic al evolutiei cursului de schimb al leului. Ponderea componentei in lei in creditul acordat sectorului privat s-a redus astfel la 69,8 la suta in mai, de la 70,0 la suta la finele trimestrului I 2025.

In ceea ce priveste evolutiile viitoare, membrii Consiliului au observat ca perspectiva apropiata a inflatiei se inrautateste accentuat, ca urmare a expirarii la 1 iulie 2025 a schemei de plafonare a pretului la energia electrica si in conditiile majorarii incepand cu 1 august a cotelor TVA si a accizelor corespunzator pachetului de masuri fiscal-bugetare recent aprobat, sub impactul carora rata anuala a inflatiei este asteptata sa creasca considerabil in urmatoarele luni, urcand astfel mult deasupra valorilor indicate de prognoza din mai 2025 pe orizontul scurt de timp.

O asemenea crestere ar putea afecta anticipatiile inflationiste pe termen mai lung, mai ales in contextul deviatiei ample si prelungite de la intervalul tintei a ratei anuale a inflatiei din ultimii ani, au semnalat mai multi membri ai Consiliului, evocand si eventualele influente inflationiste mai mari venite din efecte indirecte ale scumpirii combustibililor si utilitatilor, precum si din evolutia viitoare a preturilor unor alimente, pe fondul conditiilor meteorologice nefavorabile.

S-a convenit insa ca impactul inflationist anticipat a fi generat in trimestrul III de cele doua socuri succesive pe partea ofertei are un caracter tranzitoriu, fiind de asteptat ca acesta sa antreneze odata cu epuizarea lui, peste patru trimestre, o ampla corectie descendenta a traiectoriei dinamicii anuale a inflatiei.

In acelasi timp, implementarea, in ansamblul sau, a pachetului de consolidare fiscala recent adoptat este de natura sa intensifice presiunile dezinflationiste ale factorilor fundamentali pe orizontul mai indepartat de timp, in principal prin efectele exercitate, pe multiple cai, asupra cererii agregate. Acestora li se vor alatura efectele scaderii temporare a puterii de cumparare a populatiei sub influenta puseului inflationist provocat de cele doua socuri majore pe partea ofertei, ce vor afecta prioritar cererea de consum, au subliniat in mai multe randuri membrii Consiliului. S-a apreciat in mod unanim ca, intr-un astfel de context, riscurile la adresa anticipatiilor inflationiste pe termen mediu sunt relativ reduse, dar reclama monitorizarea atenta a tuturor evolutiilor.

Pe orizontul apropiat de timp, presiunile factorilor fundamentali vor ramane inflationiste, dar in atenuare mai pronuntata decat s-a anticipat in luna mai, au concluzionat membrii Consiliului, evidentiind perspectiva adancirii accentuate a deficitului de cerere agregata in trimestrele II si III, inclusiv in raport cu previziunile precedente, dar si decalajele temporare necesare manifestarii efectelor dezinflationiste astfel generate, precum si probabila mentinere la un nivel ridicat a dinamicii anuale a costurilor salariale unitare din sectorul privat, relativ in linie cu previziunile precedente.

In discutiile referitoare la pozitia ciclica a economiei, membrii Consiliului au aratat ca noile evaluari indica o crestere foarte usoara a economiei pe ansamblul trimestrelor II si III 2025, si mult mai modesta decat s-a previzionat anterior, in conditiile implementarii din luna august a pachetului de masuri fiscal-bugetare adoptat recent in scopul consolidarii bugetare.

Incertitudini raman totusi asociate masurilor corective suplimentare ce vor fi probabil adoptate in perspectiva in vederea pozitionarii deficitului bugetar pe o traiectorie descrescatoare sustenabila si compatibila cu Planul bugetar-structural pe termen mediu convenit cu CE, precum si cu procedura de deficit excesiv, au sustinut membrii Consiliului.

Totodata, au fost reliefate incertitudinile si riscurile mari la adresa perspectivei activitatii economice, implicit a evolutiei pe termen mediu a inflatiei, induse pe mai departe de mediul extern, in conditiile prelungirii razboiului din Ucraina si a situatiei din Orientul Mijlociu, dar mai cu seama in contextul tensiunilor comerciale globale, de natura sa afecteze economia mondiala si comertul international.

Membrii Consiliului au insistat din nou asupra importantei atragerii si utilizarii eficiente a fondurilor europene, indeosebi a celor aferente programului Next Generation EU, ce sunt esentiale in actuala conjunctura pentru contrabalansarea partiala a efectelor contractioniste ale consolidarii bugetare si ale conflictelor geopolitice si comerciale la nivel global, precum si pentru realizarea reformelor structurale necesare, incluzand tranzitia energetica, dar si pentru sporirea potentialului de crestere si intarirea rezilientei economiei romanesti.

Membrii Consiliului au apreciat in mod unanim ca, in ansamblul sau, contextul analizat justifica mentinerea neschimbata a ratei dobanzii de politica monetara, in vederea asigurarii si mentinerii stabilitatii preturilor pe termen mediu, intr-o maniera care sa contribuie la realizarea unei cresteri economice sustenabile.

S-a reiterat, totodata, importanta continuarii monitorizarii atente a evolutiilor mediului intern si international, care sa permita adecvarea instrumentelor de care dispune BNR in vederea indeplinirii obiectivului fundamental privind stabilitatea preturilor pe termen mediu, in conditii de pastrare a stabilitatii financiare.

In aceste conditii, Consiliul de administratie al BNR a decis in unanimitate mentinerea ratei dobanzii de politica monetara la nivelul de 6,50 la suta; totodata, a decis mentinerea ratei dobanzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50 la suta si a ratei dobanzii aferente facilitatii de depozit la 5,50 la suta. De asemenea, Consiliul de administratie al BNR a decis in unanimitate pastrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele in lei si in valuta ale institutiilor de credit".