×

Accesează
contul existent

Business international

Bomba cu ceas a ingrasamintelor ameninta sa arunce in aer preturile alimentelor in Europa

Bomba cu ceas a ingrasamintelor ameninta sa arunce in aer preturile alimentelor in Europa

10.05.2026, 21:06 Sursa: zf.ro

Aplicatia Orange Sport este gratuita si poate fi descarcata din Google Play si App Store

La mai mult de doua luni de la inceputul razboiului din Iran, majoritatea consumatorilor nu au ajuns inca sa simta durere la casele de marcat. Carrefour insista ca preturile sale nu s-au modificat, iar lantul german de discount sustine acelasi lucru.

Aceasta stare de fapt nu va dura, insa, scrie Politico.

Razboiul din Golf duce la preturi mai mari la o bagheta prin trei pasi lenti. Gazele devin ingrasaminte. Ingrasamintele hranesc recoltele. Recoltele devin alimente. Fiecare etapa dureaza saptamani, iar ciclul intreg, luni.

"Majoritatea alimentelor aflate in prezent pe rafturile supermarketurilor au fost produse cu inputuri cumparate sau contractate inainte de criza", arata David Laborde, care conduce divizia de economie agroalimentara a FAO din cadrul ONU.

Europa isi produce propriile ingrasaminte azotate, dar cu gaze importate. Cand perturbarile din Golf imping preturile gazelor in sus, ingrasamintele produse in Europa se scumpesc la randul lor.

De la inceputul conflictului din Iran, gazele s-au scumpit cu 59%, iar unele ingrasaminte cu pana la 50%.

Consumatorii vor resimti costurile legate de carburanti mai intai, pana la sfarsitul verii. Impactul scumpirii ingrasamintelor va fi simtit mai tarziu.

Pentru primavara, fermierii europeni au avut noroc. Majoritatea isi facusera rezerve de ingrasaminte inainte de razboi, iar oficialii Comisiei Europene spun ca necesarul pentru acest sezon este in mare parte asigurat.

Insa norocul respectiv se epuizeaza. Fermierii plaseaza acum comenzi pentru plantarile din toamna, iar cifrele nu se pupa. Graul se vinde cu acelasi pret ca inaintea razboiului, desi costurile legate de ingrasaminte au crescut. Unii cultivatori isi reduc consumul de azot. Altii trec la culturi care au mai putina nevoie de el. Ambele alegeri inseamna recolte mai mici in 2027, cand consumatorii vor resimti intr-un final efectele razboiului.

In fata perturbarilor, Comisia a actionat pentru a diminua criza energetica si a relaxa regulile legate de ajutoarele de stat pentru a-i ajuta pe fermieri. Cu ingrasamintele e mai greu. Dependenta Europei de gaze importate pentru propria productie de azot este in crestere de decenii. Planul de actiune in sectorul ingrasamintelor pe care comisarul european pe agricultura Christophe Hansen il va prezenta pe 19 mai a fost gandit cu mult timp inainte de razboi.

Planul se bazeaza pe patru piloni: reducerea dependentei de importuri, cresterea productiei interne, promovarea de alternative cu emisii reduse de carbon si sustinerea fermierilor pentru a folosi mai putine ingrasaminte. Niciunul dintre cei patru piloni nu functioneaza in cazul deciziilor de plantare din 2027. Construirea unei fabrici de ingrasaminte dureaza trei, pana la patru ani, iar productia din UE este deja cu 19% sub nivelurile din 2019.

Mai sunt si taxele. Taxa UE la frontiera pe carbon pentru ingrasamintele importate, CBAM, a intrat in vigoare la 1 ianuarie, supraimpozitand importurile din tari cu reguli climatice mai slabe.

Suprapunandu-se peste scumpirile provocate de razboi, aceasta face ingrasamintele mai putin accesibile chiar cand fermierii au nevoie mai mare de ele.

Fermierii americani, care dispun de mai putin timp pentru a-si face rezerve, resimt deja durerea pe care Europa o anticipeaza anul viitor. Aproximativ 70% dintre acestia spun ca nu-si permit toate ingrasamintele de care au nevoie in acest an. Departamentul american al Agriculturii anticipeaza cea mai mica recolta de grau din 1919.

La nivel global, vulnerabilitatea este si mai mare. Iar China inrautateste situatia. Beijingul a suspendat exporturile de ingrasaminte fosfatice pana in august, a restrictionat amestecurile de azot-potasiu in martie si a anuntat stoparea exporturilor de acid sulfuric incepand din mai.

Potrivit lui Alvaro Lario, presedintele Fondului International pentru Dezvoltare Agricola, o agentie ONU fondat dupa o criza similara a ingrasamintelor si petrolului, acum aproape 50 de ani, arata ca astfel de crize continua sa apara, la fiecare opt pana la zece ani, insa remediile structurale promise dupa fiecare rareori sunt implementate.

Legal disclaimer:

Acesta este un articol informativ. Produsele descrise pot sa nu faca parte din oferta comerciala curenta Orange. Continutul acestui articol nu reprezinta pozitia Orange cu privire la produsul descris, ci a autorilor, conform sursei indicate.



Articole asemanatoare