Eveniment

CCR a decis, miercuri, ca Legea pensiilor speciale ale magistratilor este constitutionala.

Reuniti intr-o noua sedinta a Curtii Constitutionale si dupa 5 amanari, cei 9 judecatori ai CCR au luat miercuri decizia pe reforma pensiilor speciale ale magistratilor pe care a insistat premierul Ilie Bolojan.

Judecatorii CCR au decis sa declare constitutionala reforma pensiilor magistratilor pe care Guvernul Ilie Bolojan si-a angajat anul trecut raspunderea in Parlament.

Decizia CCR este definitiva si general obligatorie.

In noua varianta a legii pe care Ilie Bolojan si-a angajat raspunderea pe 2 decembrie 2025 in Parlament, noile prevederi vor fi urmatoarele:

cuantumul viitoarelor pensii ale magistratilor - scade de la 80% la 70% din ultimul salariu net

cuantumul pensiei de serviciu va fi de 55% din baza de calcul, reprezentata de media indemnizatiilor brute din ultimele 60 de luni, dar nu mai mult de 70% din ultima indemnizatie neta avuta in activitate

perioada de tranzitie a crescut insa de la 10 la 15 ani. Ceea ce inseamna ca ca peste 15 ani, magistratii vor iesi la pensie la 65 de ani

in fiecare an, varsta de pensionare va creste cu un an, pana cand, in 2042, procurorii si judecatorii vor iesi la pensie la 65 de ani

magistratii se vor putea pensiona in continuare anticipat, cu conditia sa aiba o vechime de 35 de ani, dar daca nu au implinita varsta de 65 de ani se va aplica o penalizare anuala "de 2% pana la implinirea varstei standard de pensionare din sistemul public".

In prezent, pensia de serviciu a magistratilor reprezenta 80% din ultimul salariu brut, iar magistratii se puteau pensiona si la 48-49 de ani, daca aveau vechimea de 25 de ani in magistratura.

In ultima sedinta pe acest controversat subiect, 8 din cei 9 judecatori au decis sa amane luarea unei decizii pentru a analiza daca proiectul Guvernului Bolojan poate fi trimis spre analiza Curtii Europene de Justitie (CJUE), asa cum a cerut Curtea Suprema de Justitie, sub forma unei intrebari preliminare.

ICCJ a sesizat CCR cu solicitarea ca aceasta sa trimita intrebari preliminare la CJUE, pentru a clarifica daca noile reglementari privind pensiile speciale ale magistratilor respecta dreptul Uniunii Europene.

"Prin aceasta cerere se solicita verificarea compatibilitatii masurilor nationale analizate cu exigentele stabilite de dreptul Uniunii Europene si de jurisprudenta Curtii de Justitie.

In cadrul demersului formulat, este exprimata opinia potrivit careia dispozitiile analizate sunt susceptibile de a nu respecta principiile proportionalitatii, egalitatii, securitatii juridice si protectiei increderii legitime, principii fundamentale ale ordinii juridice a Uniunii Europene, relevante pentru evaluarea legalitatii oricarei reforme care priveste statutul si garantiile de independenta ale magistratilor", arata ICCJ.

De-a lungul timpului, CJUE s-a pronuntat pe situatii similare si in cazurile Poloniei, Ungariei si chiar si in cazuri punctuale ridicate de magistrati romani.

Pe 5 decembrie 2025, Curtea Suprema de Justitie a sesizat la CCR neconstitutionalitatea legii privind pensiile speciale pe care insista Ilie Bolojan.

Potrivit ICCJ, legea lui Bolojan "discrimineaza magistratii fata de alte categorii de beneficiari de pensii de serviciu, incalca brutal independenta justitiei, elimina de facto pensia de serviciu pentru magistrati, incalca standardele internationale statuate prin jurisprudenta CJUE si CEDO, incalca caracterul obligatoriu al deciziilor Curtii Constitutionale, utilizeaza termeni ambigui si neclari si prezinta lacune normative care fac legea incompatibila cu standardul de claritate si previzibilitate intr-un stat de drept (...).

Contrar celor sustinute de initiatorul proiectului de lege, Comisia Europeana nu a criticat dispozitiile ce vizeaza conditiile de pensionare, astfel cum acestea au fost reconfigurate prin actul normativ anterior precizat, confirmand, practic, reglementarea adoptata.

In sistemul pensiilor de serviciu, din totalul de peste 200.000 de beneficiari ai pensiilor de serviciu, 90% apartin sistemului de aparare si ordine publica (aproximativ 190.000 de persoane, militari, politisti, ofiteri SRI, SIE, SPP, functionari publici cu statut special, jandarmi, etc.), iar peste 10.000 apartin celorlalte categorii profesionale (magistrati, grefieri, functionari publici parlamentari, membri ai Corpului Diplomatic si Consular al Romaniei, personal aeronautic civil navigant si personalul Curtii de Conturi).

Pentru plata drepturilor tuturor categoriilor de beneficiari ai pensiilor de serviciu (inclusiv ale magistratilor, dar altele decat cele ale sistemului de aparare si ordine publica), bugetul necesar a fost de 2,2 miliarde de lei.

Bugetul total alocat pentru plata pensiilor militare in 2024 a depasit 14 miliarde de lei. Cea mai mare parte a acestei sume este alocata de MAI, cu un buget de peste 7,36 miliarde de lei, urmat de MApN cu peste 5,5 miliarde de lei si SRI, cu peste 1,08 miliarde de lei. Expunerea de motive este mai degraba destinata comunicarii publice a unui narativ neadevarat decat a fundamentarii oficiale si riguroase a necesitatii modificarii cadrului legal doar in ce priveste pe magistrati", spune Curtea.