Burse

￢ Aurul este perceput ca o plasa de siguranta pentru economii deoarece, istoric, isi pastreaza valoarea in perioade de inflatie ridicata, crize financiare sau razboaie, cand actiunile si monedele pot scadea, iar investitorii cauta active "reale", mai putin dependente de deciziile guvernelor sau ale bancilor centrale. Aurul este perceput de decenii ca o plasa de siguranta in perioade de criza, inflatie sau tensiuni geopolitice, insa ideea de a cumpara lingouri si a le tine in casa, intr-un seif, ramane pentru multi mai degraba incomoda decat practica. In realitate, majoritatea investitorilor moderni nu mai ating metalul fizic, ci cumpara instrumente financiare care le ofera expunere la pretul aurului direct din contul de brokeraj, la fel de simplu ca o actiune. Cotatia BNR a depasit ieri pentru prima data 700 de lei pe gram, ajungand la 701 lei, plus 65% intr-un an. Miscarea nu tine doar de cererea locala, ci mai ales de scumpirea aurului in dolari pe pietele internationale. Aurul este cotat global in dolari pe uncie, iar o uncie inseamna 28 de grame. Cand pretul in dolari creste si cursul de schimb nu compenseaza, automat creste si pretul in lei. Practic, romanii platesc dublu efect: si scumpirea metalului, si miscarea valutara. Pentru cineva la inceput de drum, tentatia este sa mearga la banca sau la o casa de schimb si sa cumpere aur fizic. Doar ca apar costuri ascunse: diferente mari intre pretul de cumparare si cel de vanzare, depozitare, asigurare, riscul de furt si, uneori, dificultati la revanzare. Bancile prefera, de regula, aur tinut in custodia lor, iar lingourile aduse "de acasa" pot fi reevaluate sau rascumparate la pret mai mic. In plus, suma minima este ridicata: nu poti cumpara fractii foarte mici fara sa pierzi mult din pret.