Companii

￢ Razboiul din Orientul Mijlociu a readus brusc in prim-plan fragilitatea lanturilor de distributie, iar Romania se numara printre actorii afectati pe multiple planuri, data fiind dependenta tarii de importuri in sectoare-cheie, de la ingrasaminte la industrie alimentara si de la chimie la mase plastice ￢ Se repeta asadar situatia din pandemie, care pare ca nu a fost o lectie suficient de valoroasa in ceea ce priveste importanta productiei locale si necesitatea cresterii gradului de independenta a economiei romanesti ￢ Momentan insa, nu suntem acolo, iar Ziarul Financiar a vrut sa vada care sunt vulnerabilitatile economiei si care sunt pericolele pe care actorii din mediul de business le vad la orizont - de la intreruperi de fluxuri la scumpiri pe banda rulanta. In urma cu 4-5 ani, termenul "nearshoring" facea inconjurul mapamondului si se gasea pe buzele celor mai importanti executivi din mediul de business. O lume intreaga vorbea despre necesitatea de a produce (orice) cat mai aproape de locul de consum si de a reduce asadar dependenta fata de piete indepartate, in buna parte din Asia, dar nu numai. Anii au trecut, iar omenirea se afla din nou la rascruce. Razboiul din Orientul Mijlociu a pus tot globul pe jar. Inchiderea stramtorii Ormuz a facut ca pretul petrolului sa explodeze, iar atacurile asupra depozitelor de gaze din regiune au determinat scumpiri de 30% in acest sector. Lumea a inceput sa isi puna intrebari de genul ce se intampla daca "seaca" livrarile de petrol si gaze, ce se intampla daca preturile sar in aer in acest domeniu. Problema e ca impactul nu e limitat. Totul pleaca si se intoarce la energie. Productia de ingrasaminte, cea de medicamente si cea de mase plastice se numara printre cele mai dependente de pretul si disponibilitatea energiei. Asta pe langa transporturi, unde impactul e imediat.