Zf 24

Ceea ce trebuia sa fie o demonstratie de forta si solidaritate in sistemul bancar elvetian risca sa se transforme intr-o povara grea pentru UBS Group AG. Dupa ce anul trecut a intervenit pentru a salva rivalul Credit Suisse, aflat in colaps, banca elvetiana se confrunta acum cu un val de consecinte neprevazute, de la pierderi juridice si presiuni de reglementare, pana la un pret al actiunilor care refuza sa se redreseze, informeaza Bloomberg.

In urma preluarii de urgenta a Credit Suisse, mediata de autoritatile elvetiene, UBS s-a trezit in centrul unui nou plan guvernamental de inasprire a regulilor de capital, menit sa reduca riscurile sistemice. Propunerile legislative aflate in dezbaterea parlamentului ar putea impune bancii obligatii suplimentare de capital de pana la 26 de miliarde de dolari, echivalentul a peste o treime din capitalul sau propriu actual.

In acelasi timp, actiunile UBS au ramas sub presiune, in pofida profitabilitatii operationale si a rascumpararilor de actiuni.

La dificultatile de reglementare s-au adaugat si pierderi financiare neasteptate. Banca are o expozitie de aproximativ 500 de milioane de dolari fata de compania auto First Brands, care a intrat in faliment in septembrie. O parte din pierdere provine din divizia de fonduri speculative O'Connor, pe care UBS a convenit sa o vanda catre Cantor Fitzgerald, o tranzactie ce ar putea necesita renegociere.

Tot in aceasta luna, UBS a pierdut un proces la Londra impotriva SoftBank Group Corp., prin care incerca sa recupereze pana la 440 de milioane de dolari proveniti din fondurile fostei Credit Suisse, afectate de colapsul companiei de finantare a comertului Greensill Capital.

In plus, banca se confrunta cu o posibila decizie judecatoreasca defavorabila privind anularea unei pierderi de 16,5 miliarde de dolari asociate obligatiunilor Credit Suisse, un risc care ar putea reaprinde tensiunile cu investitorii.

In timp ce autoritatile elvetiene isi exprima reticenta fata de existenta unei institutii "prea mari pentru a esua", unii investitori cred ca UBS ar trebui sa paraseasca Elvetia.

Lars Forberg, cofondator al fondului activist Cevian Capital - care detine 1,4% din actiunile UBS - sustine ca "guvernul impinge banca afara din tara", intrucat noile reglementari ar face imposibila operarea eficienta a unei institutii globale din Elvetia.

Potrivit acestuia, autoritatile nu isi doresc un grup bancar a carui bilant depaseste dublul PIB-ului national, iar eforturile de a le schimba perspectiva ar fi inutile.

Pe masura ce tensiunile cresc intre ambtiile globale ale UBS si prudenta politica interna, se contureaza o intrebare strategica: poate Elvetia sa ramana centrul unui gigant financiar global pe care nu vrea sa-l mai poarte pe umeri?

Pentru moment, UBS continua sa opereze normal, insa analistii avertizeaza ca fara o solutie politica clara, banca risca sa-si vada profitabilitatea si structura afacerii fundamental transformate.