Eveniment

￢ Emil Dumitru, secretar de stat, Ministerului Agriculturii: "Avem circa 700.000 de cereri de plata anual, adica fermieri care solicita subventii in valoare de 2,1 miliarde de euro, iar in balanta comerciala agroalimentara vedem un deficit de 3,47 miliarde de euro, ceea ce nu este normal. Ne-ar trebui masuri de ajutor de stat de 5 miliarde de euro pentru a reduce acest deficit, bani pe care nu-i avem."

Principalele provocari in agricultura din Romania sunt fragmentarea excesiva a terenurilor si lipsa asocierii intre fermieri, infrastructura rurala deficitara care ingreuneaza accesul la piete, finantarea insuficienta si accesul limitat la credite, precum si efectele tot mai puternice ale schimbarilor climatice asupra agriculturii, arata "Carta Alba a Agriculturii 2025", studiu privind evaluarea starii actuale a agriculturii, identificarea provocarilor si conturarea directiilor strategice de dezvoltare pentru perioada 2025-2030, realizat de Consiliului National al Intreprinderilor Private Mici si Mijlocii din Romania.

"Principalele politici publice dorite de fermieri sunt legea arendei, dezvoltarea sistemului de irigatii, cresterea subventiilor si comasarea terenurilor", a spus Florin Jianu, presedintele Consiliului National al Intreprinderilor Private Mici si Mijlocii din Romania, in cadrul conferintei de presa de lansare a studiului "Carta Alba a Agriculturii 2025". Analiza a fost facuta pe 545 de antreprenori, cu o distributie aproape egala pe fiecare regiune din tara.

Rezultatele cercetarii arata ca mediul antreprenorial vrea reforme structurale profunde, care sa vizeze atat modernizarea cadrului legislativ, cat si investitii in infrastructura agricola. Principala prioritate, cu 39,75% din voturi, este revizuirea legii arendei, protectia drepturilor proprietarilor si predictabilitatea utilizarii terenurilor agricole.

Curtea Constitutionala (CCR) a decis in acest an ca legea care prevede ca durata minima a unui contract de arendare sa fie de sapte ani este neconstitutionala. Legea arendei, un proiect legislativ initiat de PSD, care a fost circa opt ani in discutii, a fost adoptata in decembrie 2024 de Camera Deputatilor, dar pentru a fi aprobata trebuia modificat Codul civil, pentru ca prevedea dreptul la proprietate. Emil Dumitru, secretar de stat in cadrul Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, prezent la eveniment, a afirmat ca nu crede ca modificarea Codului civil este o solutie posibila, ci ca ar fi nevoie mai degraba de o masura asemanatoare celei aplicate in Franta in anii '60-'70, cand au fost implementate reforme importante in agricultura.

De asemenea, o alta mare provocare a fermierilor este dezvoltarea sistemului de irigatii, mentionata de 33% din respondenti, care arata importanta strategica a apei pentru productivitatea agricola, mai ales in contextul schimbarilor climatice si al secetei frecvente din ultimii ani, incepand din 2020. Emil Dumitru a spus ca au fost alocate fonduri europene de 400 de milioane de euro pentru microsisteme de irigatii si 1,5 miliarde de euro se investesc in infrastructura de irigatii ca dupa 2028 Romania sa ajunga la o suprafata irigabila de circa 2,6 milioane de hectare, fata de 1,6 milioane de hectare, cat are acum. Totusi, datele FAO arata ca din infrastructura totala pe care o are Romania, de 3,1 milioane de hectare, doar 500.000 iriga efectiv anual, adica 16%, fata de Spania, care are 3,5 milioane de hectare si iriga 99% din cat se poate.

Putin peste 30% dintre respondenti au mai spus ca-si doresc cresterea subventiilor si comasarea terenurilor drept prioritati majore. Aceste doua directii sunt interconectate, considera Florin Jianu, pentru ca, pe de o parte, fermierii resimt nevoia unui nivel de sprijin financiar mai ridicat si mai predictabil, iar pe de alta parte, fragmentarea terenurilor limiteaza eficienta si scalabilitatea productiei agricole.

Florin Jianu a mai spus ca agricultura ramane un pilon de baza al economiei nationale, contribuind cu aproximativ 4,1% la PIB in anul 2024, conform datelor INS si Eurostat. Romania se situeaza pe locul al saselea in Uniunea Europeana in ceea ce priveste suprafata agricola utilizata, de circa 13 milioane de hectare, din care 8,4 milioane de hectare de teren arabil, si pe locul 7 ca valoare a productiei agricole, cu o contributie estimata la 22,2 miliarde euro in 2023. Cu toate acestea, productivitatea per hectar ramane sub media europeana, din cauza fragmentarii terenurilor, a deficitului de infrastructura rurala si a expunerii la riscurile climatice.

"Daca ne uitam la productivitatea sectorului agricol la momentul aderarii la UE, aceasta era de aproximativ 2.200 kg/hectar, iar multe terenuri erau lasate parloaga. Acum situatia s-a imbunatatit, productivitatea a crescut si acest lucru ne da speranta", a spus Emil Dumitru. Spre exemplu, in 2025 Romania estimeaza o productie de grau de 13 milioane de tone, nivel record, iar randamentul este de aproape 6.000 kg/hectar.

In Romania se depun anual aproximativ 700.000 de cereri de plata, adica fermieri care solicita subventii in valoare de 2,1 miliarde de euro, iar in balanta comerciala agroalimentara vedem un deficit de 3,47 miliarde de euro, ceea ce nu este normal, considera Emil Dumitru. "Am dat bani foarte multi la foarte putini, iar nevoia de finantare este foarte mare si trebuie sa ii stimulam pe fermieri financiar sa se asocieze."

Mai exact, secretarul de stat spune ca aproape jumatate de miliard de euro ajunge la 38.000 de fermieri care nu au firma. Ar trebui ca persoanele fizice sa poata primi cel mult 5.000 de euro, iar peste acest prag sa fie obligatorie infiintarea unei firme si respectarea unor conditii pentru a creste si valoarea adaugata a sectorului. In acest moment, din punctul sau de vedere, avem o agricultura cu doua sau chiar trei viteze: putine firme, putini fermieri care investesc, dar "putem transforma acest handicap intr-un avantaj si sa devenim un jucator regional important, daca schimbam atitudinea".

In loc sa dam 474 milioane de euro catre persoane fizice care genereaza concurenta neloiala si impredictibilitate, ar trebui sa vedem cum pot merge acesti bani spre procesare, astfel incat sa incetam sa exportam materie prima subventionata.

Adrian Chesnoiu a adaugat ca apare o generatie tanara de fermieri, cu o mentalitate orientata spre ceea ce trebuie sa faca in agricultura, tratand-o ca pe o afacere si urmarind profitul.

Fondurile europene reprezinta un pilon strategic al dezvoltarii agriculturii din Romania, contribuind decisiv la modernizarea fermelor si crsterea competitivitatii, au spus atat Florin Jianu, cat si Adrian Chesnoiu, directorul general al Agentiei pentru Finantarea Investitiilor Rurale (AFIR), prezent la eveniment.

"De la SAPARD si de la aderarea la UE, Romania a beneficiat de 40 miliarde de euro in cadrul pilonului 1 si 2 ale Politicii Agricole Comune, pe care i-am folosit pentru mecanizare, investitii in exploatatii si terenuri. (...) Agricultura este domeniul cu cel mai ridicat nivel de absorbtie a fondurilor europene", a spus Adrian Chesnoiu.

Pe de alta parte, Dumitru a spus ca "vorbim despre absorbtie, dar trebuie sa analizam cu adevarat ce fonduri a avut Romania la dispozitie si in ce a investit. Europa vede potentialul nostru, iar noi ar trebui sa-l valorificam".

De exemplu, el a precizat ca eligibilitatea pentru subventia la lucerna, acordata pentru suprafete de peste 13 hectare, este conditionata de un sprijin de 200 de euro pe hectar, dar numai daca fermierii asigura o incarcatura minima de animale. Adica, de la productia de masa verde sa treaca si la investitii in zootehnie. O alta interventie necesara, unde ar fi o subventie mai mare pentru cultura de soia, o cultura proteica necesara pentru producerea furajelor. Suprafata cultivata cu soia a scazut de la peste 130.000 la 80.000 de hectare, devenind neatractiva chiar si in conditii de irigatii, in timp ce Romania importa anual 875.000 de tone de srot de soia modificata genetic din America de Sud.

Florin Jianu a mai spus ca este nevoie de o finantare corecta a agriculturii romanesti, nu una "la gramada", cum se preconizeaza dupa 2028. El considera ingrijorator faptul ca 40% dintre fermieri vor avea venituri in scadere anul viitor, iar peste 60% precizeaza seceta ca un factor de risc accentuat in domeniul lor de activitate.

"Incertitudinea viitorului e un lucru ingrijorator. Ce se intampla cu Politica Agricola Comuna post 2027? Pilonul 2, de investitii, ar urma sa fie comasat cu fondurile de coeziune, o situatie inacceptabila. Niciun coleg din statele membre nu sustine aceasta reforma", a mentionat Adrian Chesnoiu, care a adaugat ca UE, in urma cu cinci ani, "ne flutura 80 de miliarde de euro prin fata ochilor si noi abia ne chinuim sa luam 4-5 miliarde de euro".

Pe de alta parte, el se asteapta ca bancile sa acorde mai multa finantare agriculturii. A mentionat si o veste buna si anume ca CEC Bank isi extinde perioada de finantare in cadrul programelor IMM Invest si Agro IMM Invest, pentru a sprijini fermierii. El a afirmat ca acum exista fermieri care au accesat proiecte cu fonduri europene, dar care nu reuseau sa-si achite finantarea deoarece nu aveau acces la credite, precum si fermieri ramasi fara garantii. Totodata, si finantarile acordate furnizorilor de inputuri au fost restranse de catre banci.

AFIR va deschide in perioada urmatoare un program dedicat energiei verzi in ferme, cu un buget de 500 de milioane de euro, dintre care 300 de milioane sunt deja contractati. In prezent, se lucreaza impreuna cu Ministerul Energiei la o schema de stocare a energiei. In ceea ce priveste programul Investalim, au fost semnate contractele aferente pentru anul 2025, iar pentru 2026 Chesnoiu spera la alocarea unor noi fonduri.

Totusi, Emil Dumitru a spus ca, pentru a reduce deficitul agroalimentar de 3,47 miliarde de euro, ar fi necesare masuri de ajutor de stat de 5 miliarde de euro, bani pe care insa nu ii avem. In acelasi timp, trebuie sa se tina cont de realitatile unei piete europene puternic concurentiale.

Florin Jianu a spus ca un semnal pozitiv este faptul ca fermierii se bucura ca au tot mai multi clienti noi, iar piata de desfacere si perceptia consumatorilor arata ca produsele romanesti sunt considerate mai bune. Adrian Chesnoiu a adaugat ca apare o generatie tanara de fermieri, cu o mentalitate orientata spre ceea ce trebuie sa faca in agricultura, tratand-o ca pe o afacere si urmarind profitul.