Opinii

Luni, 16 martie 2026, are loc a cincea editie a ZF Capital Markets Summit 2026 , editia de primavara, in care aducem la masa de discutie actorii si jucatorii din piata pentru a vedea cum sta Bursa de la Bucuresti, cum sta piata de capital la inceputul acestui an care se complica tot mai mult din punct de vedere geopolitic la nivel international, iar pe plan intern asistam la intrarea in recesiune a economiei, recesiune care se raspandeste destul de repede peste tot, in toate zonele economice si de business.

Bursa de la Bucuresti a avut niste cresteri absolut spectaculoase - 176% in ultimii cinci ani, iar in ultimul an a crescut cu 46% la nivelul indicelui bursier BET.

In acelasi interval economia a crescut cu numai 56% - in valoare nominala, la nivel de PIB -in ultimii cinci ani, iar in ultimul an cu 5,85%. A nu se confunda cresterea nominala cu cresterea reala - spre exemplu, anul trecut economia a avut o crestere reala de numai 0,5%.

Pentru aceasta crestere exista explicatii - fondurile de pensii Pilon II au intrari din ce in ce mai mari datorita majorarii salariilor nominale (daca nu stiti, 4,75% din salariul brut al unui angajat se duce in Pilonul II), iar o parte din bani trebuie sa se duca "obligatoriu" pe Bursa; romanii au descoperit Bursa, de fapt Bursele, ca alternativa de investitie, iar sumele plasate in actiuni interne, dar mai ales internationale, si in alte tipuri de instrumente sunt din ce in ce mai mari; cresterea interesului investitorilor straini pentru piata bursiera din Romania, in special in companiile mari - Banca Transilvania, Petrom, Hidroelectrica, Romgaz etc.

Pentru conferinta de luni sunt cateva teme de discutie:

1. Cat poate sa mai " sfideze" Bursa de la Bucuresti evolutia economiei Romaniei, care este si se afunda in recesiune?

Desi economia scade, consumul inregistrand chiar scaderi neastept de mari, Bursa a crescut la nivelul principalelor actiuni, ca si cum companiile ar opera intr-o alta economie paralela.

Se pare ca bancile, companiile din energie pot sa obtina alte rezultate financiare versus evolutia economiei, beneficiind de pozitia de lider din piata, de modul cum functioneaza sectorul in care opereaza, de pozitiile de monopol detinute, de cresterile de tarife din domeniile reglementate etc. Cel putin asa au aratat rezultatele ultimilor ani, cand la nivel individual, o parte din companiile din BET au avut niste cresteri senzationale.

In 2025 Transgaz, Electrica, Transelectrica, Romgaz, toate companii controlate de stat, au inrgistrat niste cresteri pe care putini analisti, investitori si brokeri le-au anticipat. De exemplu, Transgaz a crescut cu 181%, Electrica cu 99%, Transelectrica cu 98%, Romgaz cu 94%.

Bineinteles ca aceste cresteri nu pot fi multiplicate la nesfarsit, si de aceea brokerii isi avertizeaza clientii ca rezultatele din trecut nu sunt o garantie pentru viitor.

Intrebarea este daca cum se va produce jonctiunea dintre evolutia actiunilor acestor companii si economie daca economia va recupera si va ajunge la cresterea acestor actiuni sau daca aceste actiuni se vor reaseza la nivelul economiei.

2. Sunt sau nu supraevaluate actiunile de la Bursa de la Bucuresti?

Din punct de vedere al analizelor, parerile sunt impartite in privinta evaluarii actiunilor de la Bucuresti, unele sunt considerate supraevaluate, altele nu, comparativ cu regiunea. Daca intrebi brokerii, si ei se mira de cresterea spectaculoasa a Bursei si mai ales a unor actiuni, ceea ce inseamna ca perceptia lor este de supraevaluare.

3. Retailul cumpara, investitorii evalueaza si asteapta.

In ultimii ani, persoanele fizice (adica retailul) au devenit cumparatori mult mai activi pe Bursa de la Bucuresti, dovada ca din 2020 incoace numarul de conturi a persoanelor fizice a crescut de sase ori. Este adevarat ca un sfert sunt conturile celor care au achizitionat titluri de stat Fidelis. Daca retailul cumpara fara sa se uite, fara sa analizeze, cum se spune, atrasi de castigurile mai mari ale trecutului si de campaniile de marketing, ceilalti investitori de portofoliu sunt mult analisti, mai precauti, punand mult mai multe semne de intrebare. Dar pana la urma, Bursa se bazeaza mult pe perceptii, pe marketing, pe ce parere are unul sau altul despre o actiune, niciodata nu este analiza pura, statistica. Daca un client vrea sa cumpere actiuni, doar n-o sa-i spuna un broker sa nu cumpere pentru ca actiunile sunt prea scumpe.

4. Ani de zile Bursa de la Bucuresti a fost o piata de dividend , avand in vedere ca se plateau aproape cele mai mari dividende din Europa, ca randament.

Intrebarea care este acum este daca cu aceste cresteri de pret ale actiunilor, care inseamna o reducere a randamentului dividendelor, are loc o schimbare a modelului pietei de la Bucuresti, din bursa de divident in bursa de crestere (sau de scadere).

5. Fondurile de pensii Pilon II sunt principalii cumparatori de la Bursa, ceea ce sustine cererea de actiuni si sunt ca o plasa de siguranta in caz ca se intampla ceva si Bursa de la Bucuresti incepe sa scada brusc si accelerat.

Aproape toti investitorii stiu acest lucru si de aceea nu prea le este frica ca Bursa ar putea sa scada si ca nu vor mai fi cumparatori atunci cand evenimentele o iau razna. Cei care au devenit acum investitori la Bursa nu au memoria trecutului si nu stiu ce s-a intamplat acum 17-18 ani.

Dar fondurile de pensii Pilon II au "omorat" lichiditatea Bursei pentru ca trebuie sa cumpere actiuni si sa stea pe ele. Foarte rar Pilonul II tranzactioneaza din actiunile detinute, pentru ca nu au de ce sa tranzactioneze, inca nu au aparut instrumentele care sa permita imprumuturile de actiuni sau orice alte intrumente mai sofisticate care sa permita tranzactionarea actiunilor detinute de Pilonul II de pensii.

Problema este ca fondurile de pensii Pilon II, plus celelalte fonduri de investitii/fonduri mutuale nu au suficiente actiuni pe care sa le cumpere la cati bani au si la cati bani le intra lunar.

Dar atata timp cat exista Pilonul II exista si o anumita plasa de siguranta atunci cand Bursa ar vrea sa scada mai mult.

6. Pacat ca Guvernul, iaar acum si guvernul Bolojan, nu se uita cu mai mare atentie la Bursa pentru a deveni un actor si un jucator important care sa creasca Bursa astfel inca sp devina si o piata de unde companiile antreprenoriale romanesti ar putea sa obtina finantarea.

Bursa nu este doar locul de joaca/speculatie al unora ci este, sau trebuie sa fie, cea mai importanta piata de finantare pentru companiile care vor sa se dezvolte, pentru antreprenorii care au idei si viziune.

Prea putina lume, cel putin de la nivel guvernamental, intelege cum s-a dezvoltat Banca Transilvania prin Bursa, reusind sa devina liderul pietei bancare. La fel sunt si alte companii private cre au obtinut finantare de pe Bursa, pentru ca daca ar fi stat dupa finantarea bancara, nu ar fi ajuns niciodata unde sunt astazi.

Inca Bursa, vanzarea pe Bursa a unor actiuni de la companiile de stat, este perceputa si vazuta ca o vanzare a tarii catre straini. In loc ca statul sa fie vanzator de pachete de actiuni ale companiilor de stat si ulterior chiar cumparator de aceste actiuni cand piata scade, partidele, liderii partidelor, politicienii inca sunt prizonierii sloganului din anii '90 Nu ne vindem tara . Niciodata Hidroelectrica, Romgaz, Transgaz si celelalte companii de stat listate nu ar fi ajuns la evaluarea de astazi de pe Bursa.

Iar guvernul Bolojan nu face exceptie de la aceasta gandire. Nu exista o supraveghere si o restructurare mai buna a companiilor de stat decat prin Bursa, acolo unde ochiul investitorului este mult mai atent la ce se intampla intr-o companie decat ochiul actionarului, adica al statului, adica al nimanui.

7. Succesul listarii la Bursa a Cris-Tim si Electroalfa Botosani ar trebui sa fie un exemplu pentru alte companii private sa vina pe Bursa.

Foarte multi antreprenori romani inca se uita la Bursa cu semne de intrebare, considerand ca daca s-ar lista ar veni altcineva sa le prea compania, asa cum au vazut in filme. Poti sa controlezi o companie chiar si cu 10% din actiuni, nu este neaparat nevoie sa ai 100% din capital.

Bursa da posibilitatea antreprenorilor, celor care detin compania, sa-si lichidizeze o parte din detinere sau sa faca rost de finantare atunci cand au nevoie sa creasca mai mult decat le-ar permite un nou credit bancar. Prea putina lume s-a uitat la MedLife, la Digi, la Impact, la One si la alte companii private

In astfel de perioade, cand Bursa creste, cand pe piata sunt bani, antreprenorii isi pot vinde o parte din actiuni la un pret mult mai mare, chiar supraevaluat, fata de evaluarile curente. Si pentru asta este Bursa buna, sa obtii un pret mult mai mare pentru compania/actiunea ta.

Antreprenorii romani inca subestimeaza Bursa, capacitatea interna a pietei de a cumpara actiuni, cu toate ca exista multe exemple de succes care s-au intamplat in ultimii ani.

Retailul cumpara branduri, cumpara nume, cumpara povesti, cumpara castiguri mai mari in viitor, cumpara speranta unei imbogatiri rapide.

Acestea sunt cateva teme de discutie la ZF Capital Markets Summit 2026 .

De aceea am dat titlul Conferintei de astazi Bani sunt, investitori exista, cerere exista, cum aducem mai multe companii la Bursa de la Bucuresti .