Banci si asigurari

Cine are acces la sistemele companiei? Ce se intampla daca un cont de e-mail este compromis? Cum sunt verificate solicitarile de plata si cat de pregatiti sunt angajatii sa recunoasca o tentativa de frauda? Acestea sunt cateva dintre intrebarile care ar trebui sa preocupe conducerea companiilor, intr-un context in care atacurile cibernetice exploateaza tot mai mult vulnerabilitatile umane si problemele de organizare, nu doar deficientele tehnologice. Securitatea digitala trebuie privita ca un risc de business, care presupune proceduri clare, investitii si o evaluare permanenta a expunerii, au explicat Mihai Tecau, CEO, Omniasig si Stelian Cristea, Adjunct al Directoratului National de Securitate Cibernetica (DNSC), in cadrul unei conferinte organizata de Omniasig.

Un director de securitate cibernetica nu ar trebui sa se preocupe exclusiv de tehnologiile prin care sunt protejate sistemele informatice, ci si de comportamentul angajatilor, de modul in care sunt gestionate parolele si drepturile de acces, de procedurile interne si de relatia cu partenerii de afaceri. Intr-o economie in care aproape toate companiile utilizeaza aplicatii si platforme digitale, un incident poate incepe cu o simpla eroare umana si poate ajunge sa provoace pierderi financiare importante.

Stelian Cristea, adjunct al Directoratului National de Securitate Cibernetica (DNSC), a explicat ca protejarea organizatiilor presupune mult mai mult decat achizitionarea unor echipamente sau programe informatice.

"Spuneam ca nu e vorba numai de tehnologie, este vorba de guvernanta in organizatie. E vorba de procedurile pe care le avem, procedurile de achizitie, procedurile de acces, procedurile de lucru cu partenerii", a spus Stelian Cristea.

Una dintre primele intrebari pe care ar trebui sa si le puna responsabilii de securitate este cat de bine sunt protejate conturile angajatilor si ce alte sisteme pot fi accesate daca un atacator obtine parola unui utilizator.

Potrivit reprezentantului DNSC, compromiterea unui cont de e-mail poate permite atacatorilor sa solicite resetarea parolelor pentru alte aplicatii interne sau sa transmita mesaje frauduloase in numele persoanei respective.

"Un cont de e-mail compromis poate duce la fraude financiare, poate duce la plati ilegitime cerute de atacatori, dar poate duce la intruziunea in retea", sustine Stelian Cristea.

O alta intrebare importanta priveste verificarea tranzactiilor financiare. Companiile trebuie sa stie daca angajatii pot identifica o solicitare falsa de transfer si daca exista reguli prin care o plata neobisnuita este verificata inainte de a fi autorizata.

Riscul devine mai complex odata cu dezvoltarea inteligentei artificiale si a tehnologiilor deepfake, care pot fi utilizate de atacatori pentru a imita persoane cu functii de conducere si pentru a determina angajatii sa efectueze operatiuni financiare.

"Daca vrem colegii de la financiar sa nu greseasca sub presiunea timpului sau presiunea vocii din telefon sau prin mesaj in a face transferuri ilegale, ar trebui sa avem procedura cand se fac transferuri, cum se verifica o solicitare de transfer si asa mai departe", a explicat reprezentantul DNSC.

Dincolo de procedurile privind accesul si platile, companiile trebuie sa analizeze cat de frecvent isi actualizeaza aplicatiile, daca utilizeaza autentificarea multifactor si cat de bine cunosc angajatii metodele folosite de atacatori.

In acelasi timp, o alta intrebare esentiala este cat ar putea pierde o companie in urma unui atac si in ce masura aceste pierderi pot fi acoperite printr-o asigurare.

Mihai Tecau, CEO al OMNIASIG, a subliniat ca dezvoltarea solutiilor de protectie financiara trebuie sa porneasca de la intelegerea riscurilor si de la capacitatea companiilor de a le evalua.

"Trebuie sa cunoastem si cat este nivelul riscului si cat putem sa cuantificam ca si parte de acoperire, fiindca el, daca vine dintr-un mediu primitiv sau dintr-o zona basic, este greu de cuantificat din punct de vedere al acoperirii", a explicat Mihai Tecau.

Potrivit acestuia, digitalizarea aduce beneficii pentru dezvoltarea afacerilor, dar si o expunere mai mare la incidente care pot afecta increderea clientilor si partenerilor. In unele situatii, deteriorarea reputatiei poate avea consecinte mai grave decat pierderea financiara imediata.