Business international

Premierul Viktor Orban si guvernele sale si-au indeplinit o buna parte din promisiuni: investitii straine, fabrici, locuri de munca, economia in maini locale. Insa in urma cu trei-patru ani ceva s-a blocat. Economia maghiara n-a mai putut sa creasca. Orban a pierdut puterea. Succesorul sau Peter Magyar s-ar putea sa se trezeasca din betia victoriei in fata unui zid de netrecut.

Printre cauzele neputintei economiei maghiare, pe langa probleme ciclice, sunt defectele grave de structura: modelul economic bazat pe cresterea numarului de locuri de munca si de angajati si-a atins limitele, de vina fiind declinul demografic si politicile antiimigratie ale guvernelor Orban.

Recesiunea s-ar putea sa treaca, dar dezvoltarea s-ar putea sa nu mai fie suficient de puternica pentru a scoate tara din capcana stagnarii. Ungaria are nevoie de un nou model de crestere, fara de care nu va putea ajunge din urma tarile dezvoltate europene, scrie Portfolio.hu.

In 2010, cand Orban a venit la guvernare pentru a doua oara, era nevoie de cresterea rapida a numarului de locuri de munca si de angajari. O impuneau conditiile economice si sociale de atunci. Orban a cautat sa urmeze aceasta strategie pana acum. Forta de munca angajata a crescut semnificativ intre timp, insa limitarile demografice inseamna ca nu mai este posibila cresterea in continuare a numarului de locuri de munca.

Mai grav, populatia este in declin rapid, ceea ce inseamna ca va fi din ce in ce mai greu de gasit oameni care sa poata munci. Din aceste cauze, forta de munca angajata nu a putut creste ani de zile. Pentru ca indicatorul a stagnat, PIB-ul maghiar a incetat sa mai creasca. Limita demografica poate fi un zid de netrecut. Intre 2010 si 2020, numarul de oameni cu loc de munca a crescut semnificativ, in timp ce populatia cu varsta de munca a scazut doar usor, aceasta pentru ca varsta de pensionare a fost majorata, chiar mult.

Acesta este factorul care a stabilizat populatia cu varsta de munca. Numarul de angajati a urcat in perioada analizata de la 3,8 milioane la 4,7 milioane. Iar aceasta este limita modelului economic bazat pe cresterea numarului de angajati. Nu au mai ramas prea multe grupe de populatie de unde sa poata fi recrutati oameni pe frontul muncii.

Studentii si elevii nu sunt o solutie care sa rezolve o problema de sistem. Nici cei care se pensioneaza anticipat sau cei care s-au pensionat pe caz de dizabilitate. Nici mamele cu copii mici acasa nu sunt o solutie.

Grav este ca declinul populatiei cu varsta de munca se va accelera in urmatorii ani. Vor fi mai multi pensionari.

Aceasta inseamna ca una din cele trei componente ale cresterii economice (cresterea numarului de angajati, a capitalului si a productivitatii) a fost eliminata permanent, daca nu se intampla ceva la nivelul imigratiei. Celelalte doua componente nu participa simtitor la crestere in prezent. Avand in vedere stagnarea din ultimii trei ani, pare ca economia a intrat intr-o capcana tipica a cresterii slabe (sau a venitului mediu).

Intr-o astfel de situatie, desi PIB-ul nu scade, nu se destinde simtitor deoarece nu mai are energie. Unele teorii spun ca tarile pot iesi dintr-un astfel de impas daca imbratiseaza inovatia si productivitatea ca model de crestere imediat dupa ce modelul vechi, bazat pe forta de munca si capital, isi atinge limitele.

Spre comparatie, economiile dezvoltate cresc pe baza dezvoltarii tehnologice si imbunatatirii capitalului uman. Cand forta de munca nu mai poate fi crescuta, solutia poate fi cresterea productivitatii, adica productie mai mare sau mai valoroasa cu acelasi numar limitat de oameni.

Insa la nivel de educatie a tinerilor - ponderea tinerilor cu studii superioare -, Ungaria a stagnat in ultimii 15 ani, in timp ce in alte state membre ale UE indicatorul a crescut. Persoanele cu educatie superioara tind sa castige mai mult decat cele cu scoala putina. Educatia este buna nu doar pentru individ, ci si pentru societate ca intreg. Rata somajului in randul celor cu scoala putina este in general mai mare decat la cei educati sau care au invatat o meserie. Salarii mari si loc de munca bun inseamna speranta de viata mai mare. Problema cu imbunatatirea educatiei este ca nu poate fi facuta peste noapte. Este nevoie de timp, de reforme, de resurse si mai ales de vointa politica. Toate statele est-europene foste comuniste si acum membre ale UE au neglijat si subfinantat sistemul de invatamant. Cu cat aceste reforme si investitii in imbunatatirea capitalului uman sunt mai mult amanate, cu atat mai mare este riscul ca economia sa nu mai poata iesi din capcana cresterii slabe.