Eveniment

Romania risca sa piarda fonduri europene in valoare de 770 de milioane de euro, dupa ce cea mai recenta criza politica a blocat adoptarea legilor cerute de Bruxelles pentru reformarea salarizarii din sectorul public si a companiilor de stat care inregistreaza pierderi, scrie FT.

Comisia Europeana a stabilit termenul-limita de 31 august pentru adoptarea reformelor legate de fondurile europene de redresare dupa pandemia de Covid-19, bani care mai pot fi accesati doar pana la sfarsitul acestui an. Insa Partidul Social Democrat s-a opus proiectelor de lege si s-a retras din coalitia de guvernare in luna mai, iar partidele nu au reusit de atunci sa ajunga la un acord asupra unui nou prim-ministru.

Siegfried Muresan, candidatul preferat al formatiunilor de centru-dreapta pentru functia de premier, a descris impasul drept un "test al adevarului politic" in ceea ce priveste angajamentul Romaniei de a-si reforma sectorul public postcomunist, devenit nesustenabil.

"Reforma legii salarizarii in sectorul public ar corecta inechitatile, ar limita privilegiile acordate pe criterii politice si ar debloca 770 de milioane de euro", a declarat Muresan pentru Financial Times.

El a afirmat ca acest episod a intarit pozitia Partidului National Liberal impotriva participarii la orice viitoare coalitie alaturi de Partidul Social Democrat, dupa ce PSD s-a aliat cu extrema dreapta pentru a-l inlatura pe premierul liberal Ilie Bolojan.

PSD a sustinut ca reformele erau mult prea austere si ca Bolojan ar fi trebuit sa negocieze un acord mai favorabil cu Comisia Europeana.

Insa masurile vizau si retelele clientelare care au stat mult timp la baza influentei PSD in administratia publica si in companiile de stat, unde locurile de munca, numirile in consiliile de administratie si subventiile continua sa fie moneda politica, la 37 de ani de la caderea comunismului.

Companiile de stat din Romania sunt ineficiente si impovarate de datorii de miliarde de euro. Cea mai mare dintre ele este CFR, operatorul feroviar de stat, care a anuntat in iulie ca se asteapta sa inregistreze numai in acest an pierderi de aproximativ 100 de milioane de euro. La sfarsitul anului 2025, datoriile sale depaseau 430 de milioane de euro.

CFR intampina de mult timp dificultati in intretinerea si modernizarea retelei si a trenurilor, iar unele servicii feroviare sunt in prezent mai lente decat in urma cu un secol.

"Mentinerea statu-quo-ului in aceste companii, fara nicio reforma, a creat gauri negre in economia Romaniei", a declarat in aprilie vicepremierul Oana-Clara Gheorghiu, cand a prezentat planurile de reforma.

Salariile din sectorul public consuma aproximativ 30 de miliarde de euro anual, in timp ce sindicatele influente din Romania continua sa solicite majorari despre care analistii avertizeaza ca ar fi nesustenabile, in conditiile in care Bucurestiul incearca sa-si redreseze finantele publice dupa ce deficitul bugetar a ajuns anul trecut la aproape 8% din PIB.

Agentiile de rating urmaresc indeaproape situatia, datoria suverana a Romaniei aflandu-se in continuare cu numai o treapta deasupra categoriei "junk", nerecomandata investitiilor. Maￅgorzata Krzywicka, director asociat pentru Europa de Est in cadrul Fitch, a declarat ca leadershipul politic va ramane probabil slab pe termen scurt, dupa ce agentia a mentinut in iulie Romania la cel mai redus calificativ din categoria recomandata investitiilor.

"Actuala criza politica se desfasoara pe fondul unei acumulari de crize care se suprapun", a declarat Kamil Caￅus, analist in cadrul centrului de reflectie OSW din Varsovia. El a indicat presiunile economice, amenintarea de securitate reprezentata de razboiul Rusiei in Ucraina - inclusiv incursiunile frecvente ale dronelor de-a lungul frontierei Romaniei cu Ucraina - si cresterea preturilor la energie provocata de razboiul din Iran.

"Societatea romaneasca percepe vechile elite politice nu doar ca fiind din ce in ce mai nedemocratice, ci si profund iresponsabile", a spus Caￅus. Acestea "se cearta de luni intregi pentru putere si influenta intr-un moment critic pentru tara si sunt incapabile sa restabileasca stabilitatea elementara tocmai cand este cel mai mult nevoie de ea".

Relatiile dintre PSD si formatiunile de centru-dreapta s-au deteriorat atat de mult, incat niciuna dintre tabere nu este dispusa sa refaca vechea coalitie, ceea ce a dus la blocarea parlamentului. Presedintele Nicusor Dan a declarat ca va desemna un alt prim-ministru doar daca acesta va dispune de suficient sprijin pentru a obtine votul de incredere.

Declansarea alegerilor anticipate ar fi dificila, au afirmat analistii, subliniind ca Romania nu a mai organizat un scrutin parlamentar anticipat de la caderea comunismului, in 1989. Cel mai probabil rezultat ar fi un guvern minoritar sau formarea unei majoritati fragile prin racolarea unor parlamentari din alte partide, au adaugat acestia.

Potrivit unor persoane familiarizate cu pozitia presedintelui, Nicusor Dan considera ca alegerile anticipate reprezinta o linie pe care nu este dispus sa o treaca. Principala sa ingrijorare este ca partidul de extrema dreapta AUR, cotat in sondaje la 35-40%, ar avea cele mai mari sanse sa castige un nou scrutin.

"Pentru moment vom avea un guvern minoritar; ar fi bine sa ne obisnuim cu ideea", a declarat Hunor Kelemen, presedintele partidului etnicilor maghiari UDMR, care a facut parte din coalitia formata din patru partide si destramata in aprilie.

Un guvern AUR este "inevitabil", a spus Kelemen. "Ramane de vazut daca se va intampla in 2026 sau in 2028."

"Dar si-au dublat sustinerea de la ultimele alegeri si inca mai au loc sa creasca. Cu cat noi ne descurcam mai prost, cu atat ei cresc mai mult."