Opinii

La inceputul lunii ianuarie, toti investitorii - fie din Europa, fie din America, fie din China sau Japonia - care investesc in pietele financiare din Europa Centrala si de Est, se intalnesc la Viena la Central & Eastern European Forum 2026, organizat din acest an de FT Live, pentru a vedea ce este nou in zona, cum o duc economiile fostelor tari comuniste, cine are nevoie de bani (iar Guvernul de la noi are nevoie de multi bani) si unde mai pot sa-si plaseze fondurile imense pe care le au si care provin in cea mai mare parte fie de la pensionarii europeni, fie de la pensionarii americani, fie de la pensionarii japonezi.

In acest an, doua teme mi-au atras atentia: bancile care opereaza in zona sunt extrem de profitabile dar nu au scala, iar dezvoltarea pietelor de capital in aceasta zona este mult in urma si nu finanteaza economiile locale. Iar ca o legatura intre cele doua piete, piata bancara si piata de capital, intrebarea care se pune este cum ii determini pe depunatori, cei care isi tin banii in banci ca principala si chiar unica forma de economisire, sa aloce si bani, si economii catre piata de capital pentru a deveni mai bogati.

1. Bancile care opereaza in Europa Centrala si de Est, fie ca sunt locale - OTP din Ungaria, Banca Transilvania din Romania sau bancile de top din Polonia -, fie ca sunt filiale ale unor grupuri care vin din Europa Occidentala - ING, UniCredit, SocGen, Citi, Intesa etc. -, fie sunt din zona - Erste, cel mai mare grup bancar din Europa Centrala si de Est, Raiffeisen - sunt profitabile, extrem de profitabile, sistemul bancar din Romania fiind chiar in frunte, au o pozitie extrem de solida, sunt lichide - depozitele sunt mai mari decat creditele, au un nivel al creditelor neperformante extrem de redus, nu sunt expuse pe pietele financiare globale cu produse sofisticate -, dar sunt mici, nu au un volum suficient, nu au suficienta scala. Si pentru ca nu sunt suficient de mari, pietele fiind extrem, extrem de fragmentate, nu au suficienta masa pentru a sustine economiile, iar din acest punct de vedere sunt selective atunci cand dau credite, atunci cand atrag clienti.

Valerie Brunner, membru in boardul Raiffeisen Bank International, responsabila de partea de corporate si investment banking, a spus in panelul bancilor din zona: Bancile din zona sunt extrem de sanatoase, stabile si foarte profitabile.

Stefan Dorfler, directorul financiar al Erste, a spus ca bancile din zona opereaza cu un risc extrem de scazut si asa ar trebui sa ramana. Dar, daca ne uitam la imaginea de ansamblu, bancile au nevoie sa fie mult mai mari, dar din pacate a face business peste granita este foarte greu, si aici nu este vorba doar despre banking, ci si de companiile antreprenoriale. Avem nevoie de mai multe tranzactii, de fuziuni si achizitii, ne trebuie o dimensiune mult mai mare, trebuie sa fim mai competitivi. Pentru Erste, care detine BCR, a doua banca din Romania, achizitia recenta din Polonia, cea mai mare piata bancara din zona, ii deschide acum o alta perspectiva.

Teodora Petkova, director pe zona Europei Centrale si de Est la UniCredit, spune ca este nevoie de mai multa consolidare in regiune, dar si in Europa: O Europa puternica are nevoie de banci puternice, dar aceste banci au nevoie de marime.

Spre deosebire de americani, unde consolidarea bancara a fost mult mai simpla si de aceea bancile americane domina pietele financiare ale lumii, in Europa, in Europa Centrala si de Est consolidarea este mult mai dificila, pentru ca amprenta politica este mult mai prezenta.

Daca acum 20-30 de ani bancile Europei Occidentale au avut drum liber pentru a intra in regiune, pentru ca tarile foste comuniste aveau nevoie de bani, de know-how si relatii, acum autoritatile nationale sustin formarea si intarirea unor banci nationale, cum a fost cazul in Romania cu Banca Transilvania, unde BNR a sustinut banca din Cluj sa cumpere patru banci intr-un deceniu, sau in Polonia sau Ungaria, unde tema repolonizarii si remaghiarizarii sistemului bancar si a businessului este pe agenda politica.

Sunt foarte putine banci care mai pot fi cumparate in regiune care sa aiba o dimeniune atractiva.

In Romania acum se desfasoara o lupta destul de aprinsa pentru achizitia Garanti Bank, detinuta de grupul spaniol BBVA, unul dintre cele mai mari din Europa, si pentru care se bat, cel putin pana acum, ING, Raiffeisen si Intesa. Iar Garanti detine doar 1,9% cota bancara. Dar pentru ING sau Raiffeisen, a cumpara chiar si 2% dintr-odata, poate sa faca diferenta pentru a creste spre o cota de piata de 10%, care se considera necesara pentru a fi relevant in sistemul bancar romanesc.

Daca bancile nu vor deveni mai mari, nu se vor asocia, nu vor fuziona, nu vor putea sa sustina economiile nationale sau iesirea companiilor antreprenoriale in regiune.

Nicio banca nu-si va sacrifica profitabilitatea obtinuta dintr-un volum redus de business, cel putin ca marja, daca nu va avea o dimensiune mult mai mare, care sa-i permita sa obtina un profit mai mare dintr-un volum de business mai mare.

Economiile fostelor tari comuniste au reusit sa se ridice in ultimii 20-30 de ani, dupa caderea comunismului, datorita intrarii in Uniunea Europeana si NATO, care a insemnat investitii straine private si fonduri europene. Problema care se pune este ce se va intampla cu economiile acestor tari cand se vor reduce fondurile europene sau chiar vor disparea, sau cand investitorii occidentali care au venit la inceput, cand era teren virgin, vor decide sa paraseasca zona. Pot bancile care opereaza in zona sa sustina economiile, sa acopere investitorii care ies si fondurile europene care nu vor mai fi? Raspunsul de acum este nu, pentru ca nu au o dimensiune suficient de mare.

2. Mai mult ca niciodata, tema dezvoltarii pietei de capital in regiune a fost un punct central al discutiilor, fie ca era vorba despre noul guvernator al Bancii Nationale a Austriei, fie ca era vorba despre ministrii de finante, fie ca era vorba despre directorii bancilor comerciale.

Tarile din Europa Centrala si de Est trebuie sa-si dezvolte mult mai mult si mai repede piata de capital, iar acest lucru nu inseamna numai bursa, ci si pietele de obligatiuni sau alte titluri cu venit fix, pentru a putea finanta economiile si companiile locale.

Piata de capital trebuie sa fie o alternativa viabila si rapida pentru companiile si antreprenorii care au nevoie de bani sa creasca, sa se extinda, care vor sa-si asume riscuri, pentru ca bancile sunt principala sursa de finantare dar pana la un punct, pana la punctul in care riscul creste mai mult decat vor sa-si asume. Pentru ca bancile din zona vor sa ramana profitabile, nu vor sa-si asume riscuri mai mari. Iar companiile antreprenoriale trebuie sa gaseasca alte surse de finantare pentru extindere si dezvoltare, dar nu gasesc pentru ca pietele de capital sunt extrem de mici, fara lichiditate, fara investitori suficienti care vor sa-si asume riscuri. Cel putin in cazul Romaniei, care are o piata de capital de dividend mare si de dobanda mare, finantarea pentru crestere si extindere fie la nivel local, fie la nivel regional, este extrem de redusa, daca nu chiar lipseste de tot.

Toata lumea da ca exemplu America, care reuseste sa-si finanteze economia, companiile, mai mult prin intermediul pietei de capital, prin toate instrumentele, decat prin sistemul bancar. Si de aceea, atat Europa cat si Europa Centrala si de Est nu pot sa creasca mai repede si pierd lupta economica, de business, tehnologica, de cercetare si inovatie cu Statele Unite.

3. Una dintre problemele dimensiunii reduse a pietii de capital din regiune, aici incluzand si Romania, este faptul ca zona de retail nu este chiar atat de puternica, ceea ce face ca pietele de capital sa fie dependente de investitorii institutionali care azi intra, dar peste o saptamana ies.

Discutiile de la Viena s-au indreptat si catre zona in care tarile trebuie sa faca mai mult in a-si convinge locuitorii sa-si indrepte banii, economiile, nu numai catre depozitele bancare, care in continuare reprezinta prima optiune de investitie/economisire, ci si catre piata de capital - actiuni, obligatiuni sau alte instrumente - care pot sa le aduca un castig, un venit mai ridicat. Ideea este ca daca stai cu banii la banca, cel putin asa spun marii investitori, nu vei ajunge bogat ci chiar "sarac", pentru ca inflatia erodeaza economiile, pentru ca dobanzile sunt mici, ceea ce face ca si castigurile sa fie mici, versus posibilitatea de a castiga mult mai mult investind in actiuni, fonduri mutuale, fonduri de investitii, obligatiuni etc.

Tema dezvoltarii pietelor de capital a ajuns sa fie subiect de discutie la nivelul bancilor centrale, care pana acum erau interesate doar de sistemul bancar.

Ideea conferintei din acest an de la Viena ar putea fi rezumata:

Bancile care opereaza in zona trebuie sa fie mai mari, autoritatile politice si de reglementare trebuie sa fie mult mai deschise in a sustine consolidarea sistemelor bancare, adica sa sustina formarea unor banci mult mai mari, iar pentru asta conditia capitalului nu trebuie sa fie un punct de impotrivire, dezvoltarea pietei de capital trebuie sustinuta pana la urma ca o prioritate nationala, cei care muncesc si traiesc in zona trebuie sustinuti, incurajati, motivati, determinati sa investeasca mai mult pe bursa sau in alte instrumente cu castig mai mare, chiar daca sunt mai riscante. Doar asa se pot crea mai multi bani, mai multa avere, mai multa bogatie.