Business Hi-Tech

Curtea Suprema Judiciara din Massachusetts - cea mai inalta instanta din stat - a decis la finele saptamanii trecute, in unanimitate, ca Meta Platforms trebuie sa raspunda in instanta pentru acuzatia ca a proiectat Instagram in mod deliberat pentru a crea dependenta la copii si adolescenti. Compania incercase sa scape de proces invocand "Section 230" - o prevedere din legislatia federala americana care protejeaza platformele de internet de raspunderea juridica pentru continutul postat de utilizatorii lor.

Judecatoarea Dalila Argaez Wendlandt a scris, in numele intregii curti, ca procesul intentat de procurorul general al statului, Andrea Joy Campbell, nu cere ca Meta sa fie trasa la raspundere pentru ce publica utilizatorii - ceea ce ar fi acoperit de Section 230 -, ci pentru comportamentul propriu al companiei: "proiectarea unei platforme care capitalizeaza pe vulnerabilitatile de dezvoltare ale copiilor" si "inducerea in eroare a consumatorilor cu privire la siguranta platformei Instagram".

Decizia este importanta pentru ca introduce, la nivelul unei curti supreme de stat, o distinctie juridica care pana acum ramasese nerezolvata: diferenta dintre continutul pe care il posteaza utilizatorii si modul in care platforma este construita. Section 230, adoptata in 1996 prin Communications Decency Act, a fost conceputa pentru a proteja site-urile de internet intr-o perioada in care existau cateva milioane de utilizatori la nivel global. Trei decenii mai tarziu, aceeasi lege este invocata de companii cu miliarde de utilizatori si venituri de zeci de miliarde de dolari ca argument ca nu raspund juridic pentru efectele propriilor produse. Argumentul Meta era ca toate functionalitatile contestate - notificarile permanente, "like"-urile, scrollul infinit - sunt doar modalitati de a organiza si prezenta continutul utilizatorilor, deci tot sub protectia Section 230. Curtea a respins acest argument, stabilind ca statul Massachusetts nu ataca ce publica utilizatorii, ci ce face compania cu acel continut: cum il aranjeaza, cum il livreaza, cum exploateaza mecanisme psihologice pentru a mentine minori pe platforma cat mai mult timp.

Nu toti juristii sunt de acord ca distinctia este solida. Eric Goldman, profesor de drept si unul dintre cei mai citati specialisti americani in legislatia internetului, a criticat decizia, argumentand ca separarea intre continut si prezentare este artificiala: deciziile editoriale despre cum si ce continut sa fie prezentat sunt, in practica, inseparabile. Goldman avertizeaza ca precedentul deschide o cale prin care orice reclamant poate reformula o plangere legata de continut ca fiind una legata de design, erodand astfel protectia oferita de Section 230. Decizia din Massachusetts nu vine izolat. Este al treilea rezultat juridic major impotriva Meta in mai putin de o luna. Pe 24 martie 2026, un juriu din Santa Fe, New Mexico, a obligat Meta la plata a 375 de milioane de dolari - penalitati civile, nu despagubiri - dupa ce a constatat 75.000 de incalcari ale legii protectiei consumatorului din acel stat. Procesul fusese initiat de procurorul general

Raul Torrez in urma unei operatiuni sub acoperire in care autoritatile creasera un profil fals de fata de 13 ani, care fusese "inundat cu imagini si solicitari" din partea abuzatorilor de copii. O a doua etapa a procesului, care va stabili daca Meta a creat un "prejudiciu public" si daca trebuie sa finanteze programe de remediere, este programata pentru 4 mai 2026.

A doua zi, pe 25 martie, un juriu din Los Angeles a decis ca atat Meta, cat si Google au fost neglijente in proiectarea platformelor Instagram si YouTube. A acordat 6 milioane de dolari unei tinere de 20 de ani care sustinea ca a dezvoltat dependenta de retele sociale in copilarie - 3 milioane despagubiri compensatorii si 3 milioane punitive. Juriul a stabilit ca Meta poarta 70% din responsabilitate, iar Google 30%.

Procesul din Massachusetts face parte dintr-un val juridic fara precedent. In total, 42 de procurori generali ai statelor americane au deschis actiuni juridice impotriva Meta - 33 intr-un proces federal comun depus in California, iar cel putin noua in instantele din statele lor. Cel mai recent, procurorul general al statului Iowa, Brenna Bird (republicana), a depus plangere pe 8 aprilie 2026 - cu doua zile inainte de decizia din Massachusetts. Faptul ca actiunile vin atat din partea procurorilor democrati (Campbell in Massachusetts, Torrez in New Mexico), cat si a celor republicani (Bird in Iowa) arata ca subiectul protectiei minorilor in mediul online a depasit, in SUA, razboiul politic. Procesul din Massachusetts fusese initiat in octombrie 2023 de Andrea Joy Campbell si atrasese atentia publica prin acuzatii potrivit carora directorul executiv al Meta, Mark Zuckerberg, ar fi fost informat despre efectele negative ale Instagram asupra minorilor, dar ar fi respins propunerile de modificare.

Meta contesta toate aceste actiuni. Un purtator de cuvant al companiei a declarat, in legatura cu decizia din Massachusetts, ca respinge "falsa distinctie" intre continut si designul platformei si ca decizia "nu a vizat fondul cauzei". "Suntem increzatori ca probele vor demonstra angajamentul nostru de lunga durata in sprijinirea tinerilor", a mai spus el.