Business international

Un studiu publicat recent de compania de consultanta Moore CR a starnit alarma in Cehia. Potrivit acestuia, tara s-ar putea confrunta cu o penurie de aproximativ jumatate de milion de muncitori pana in 2045, in conditiile in care piata locala a muncii sufera o schimbare demografica uriasa.

Decalajul dintre numarul persoanelor care intra si parasesc piata muncii din Cehia ar urma sa creasca rapid dupa 2030.

Problema insa exista deja, nu este una de perspectiva. Camera de Comert a Cehiei estimeaza ca pe piata interna a muncii exista un deficit de aproximativ 250.000 de persoane, o mare parte a companiilor locale citand dificultatile in a gasi candidati si angajati noi drept un obstacol in calea cresterii sau chiar in mentinerea operatiunilor lor actuale.

"Deficitul de forta de munca din Cehia nu se mai limiteaza la cateva ocupatii sau sectoare specifice. Este o problema structurala pe termen lung", a confirmat Jan Sotona, purtatorul de cuvant al Camerei. "Prin urmare, resursele interne de munca nu mai sunt suficiente pentru a satisfice nevoile economiei", a declarat acesta pentru Balkan Insight, adaugand ca importanta muncitorilor straini "va continua sa creasca pe masura ce presiunile demografice se intensifica".

Problema crizei demografice nu este doar a Cehiei. In Slovacia, rata scazuta a somajului, de 4-5%, dublata de plecarea din tara a unor muncitori inalt calificati si de o rata a natalitatii situata la un minim record pun sectoare intregi sub presiune cu o lipsa cronica de muncitori adecvati si candidati apti.

Ungaria se confrunta cu presiuni demografice similare. Aproximativ 75% din populatia sa cu varste cuprinse intre 18 si 65 de ani este angajata, in timp ce somajul fluctueaza intre 4,0% si 4,8%. Tara pierde de asemenea in jur de 30.000 de persoane de pe piata muncii anual.

Piata muncii din Polonia prezinta o imagine mai complicata.

Somajul se situeaza la un nivel relativ scazut de 5,8%, insa rata locurilor de munca vacante este de doar 0,8%. Cifrele ar putea sugera o presiune mai putin acuta decat in tarile vecine, dar mascheaza deficitele din anumite ocupatii si regiuni.

Piata muncii din Polonia este extrem de fragmentata, insemnand ca multi muncitori someri dintr-o parte a economiei nu prea pot solutiona penuriile din alte parti ale acesteia.

Astfel, problema comuna a acestor tari nu este pur si simplu o lipsa de oameni, ci o nepotrivire dintre muncitorii disponibili si joburile pe care angajatorii au nevoie sa le ocupe. Totusi, cele patru tari au adoptat abordari diferite ale acesteia, in special cand vine vorba despre forta de munca straina.

Cehia depinde deja masiv de muncitori straini. Peste o cincime din angajati nu sunt cehi, cele mai numeroase grupuri venind din Ucraina si Slovacia.

Si totusi, angajatorii spun ca migratia nu tine pasul cu cererea. Cu sosirea muncitorilor din UE dand semne de stagnare sau chiar declin, Cehia apeleaza tot mai mult la tari mai indepartate, ca Filipine, Mongolia, Kazahstan si India.

Si in Polonia, muncitorii straini au devenit o caracteristica mult mai consacrata a economiei, cu astfel de muncitori reprezentand 8,2% din numarul total al muncitorilor inregistrati pan la sfarsitul lunii iunie 2026.

Ani la rand, Polonia s-a bazat in mod covarsitor pe lucratori din Ucrania. Ucrainenii raman de departe cel mai mare grup de muncitori straini.

Insa modelul s-a schimbat. Multi ucraineni s-au mutat din sectoarele cele mai putin atractive in care-si gasisera initial de lucru.

Prin urmare, angajatorii cauta mai departe, inclusiv in Bangladesh si Pakistan.

Aceasta internationalizare crescanda a adus noi provocari, in special in ceea ce priveste supravegherea agentiilor si intermediarilor care recruteaza din strainatate.

Slovacia cauta si ea sa recruteze din strainatate, dar la o scara mult mai mica. Lucratorii straini raman concentrati in jurul Bratislavei si vestul Slovaciei, in timp ce cererea de muncitori la nivel national continua sa depaseasca oferta.

Ungaria in schimb a luat masuri pentru a restrictiona si mai mult o parte deja limitata a fortei de munca de care multi angajatori au ajuns sa depinda. In prezent, in Ungaria sunt angajati aproximativ 100.000 de lucratori straini, reprezentand doar 2,4% din forta de munca, mult sub media UE de 8,3%.

Printre primele masuri luate dupa preluarea mandatului, noul guvern maghiar a adoptat un amendament ce a inchis calea recrutarii si angajarii a pana la 35.000 de lucratori straini pe an. Masura a fost salutata de unele segmente ale societatii, insa economistii si antreprenorii au avertiat ca aceasta serveste unor scopuri politice in detrimentul economiei.

Problema este indeosebi importanta pentru sectorul turismului si ospitalitatii din Ungaria. Cinci organizatii din acest sector au solicitat schimbari ale abordarii guvernului, argumentand ca Ungaria are nevoie de o piata a muncii mai previzibila si mai flexibila, potrivit Portfolio.

In cele patru tari, cazul economic pentru forta de munca straina nu s-a tradus intr-un consens politic privind un astfel de aflux.

In Cehia, guvernul vrea sa accelereze angajarea de muncitori straini in pofida ostilitatii manifestate de extrema dreapta, noteaza expats.cz. Acesta pregateste o reforma pentru cresterea cotelor pentru muncitori straini din anumite tari, accelerarea aplicatiilor pentru permise de munca si reducerea proceselor birocratice.

In Slovacia, muncitorii straini au devenit o parte integranta a pietei muncii, insa cererea depaseste in continuare semnificativ oferta. Expertii argumenteaza ca integrarea cu succes a acestora devine tot mai urgenta, potrivit Slovak Spectator. Provocarea actuala nu are legatura doar cu atragerea de muncitori straini, ci si cu asigurarea participarii depline a acestora in cadrul societatii slovace.

Chiar si guvernele care recunosc nevoia de lucratori straini se confrunta cu un alt obstacol: aducerea lor in tara rapid, legal si in conditii care le permit sa ramana, scrie Balkan Insight.