Business international

China construieste discret rute alternative care sa o ajute sa-si exporte bunurile catre Europa, fara a trece prin Marea Sudului, cu scopul de a evita tensiunile cu SUA si aliatii sai din regiune, relateaza Euronews.

Orasul muntos Chongqing din China a devenit un hub major pentru o ruta comerciala terestra despre care unii spun ca ar putea deveni noul Canal Suez.

Ruta este deservita de cai ferate si este asteptata sa devina unul dintre cele mai importante huburi logistice din Asia.

Orasul a devenit rapid o baza strategica in reteaua comerciala a Chinei, iar modelul sau, daca va avea in continuare succes, ar putea inspira guvernul tarii sa lanseze investitii similare in vestul acesteia.

Zilnic, orasul gestioneaza sute de transporturi, conectand tarile din sud-estul Asiei ca Vietnam si Singapore de Europa, inclusiv Germania si Polonia, utilizand trenuri de marfuri de mare viteza.

Timpurile de livrare pe uscat sunt cu 10-20 de zile mai scurte decat in cazul rutelor maritime traditionale, iar problemele vamale sunt considerabil diminuate.

Lansarea trenului de mare viteza ASEAN in 2023 a redus timpul de transport intre Hanoi si Chongqing la doar cinci zile, iar de acolo bunurile vor ajunge in Europa in mai putin de doua saptamani.

Pe langa locatia sa strategica, Chongqing este si un centru major de productie, responsabil pentru fabricarea a aproximativ o treime din laptopurile lumii, o baza importanta pentru productia de masini electrice si un centru major de export pentru un sfert din masinile Chinei.

Unii observatori cred ca motivele Chinei pentru folosirea acestui oras nu au legatura doar cu dimensiunile sale logistice, ci si cu geopolitica. Razboiul comercial cu SUA a dezvaluit pericolul dependentei de coridoarele maritime internationale aflate sub influenta occidentala cum ar fi Canalul Suez si Stramtorile Hormuz si Malacca. Pandemia a exacerbat riscurile, scotand la suprafata fragilitatea lanturilor de aprovizionare maritime.

In contextul razboiului din Ucraina, trecerea prin Rusia a devenit mai riscanta, desi comertul bilateral dintre cele doua tari a ajuns la 240 miliarde de euro in 2024. Prin urmare, Beijingul vizeaza dezvoltarea unui "Coridor de Mijloc" prin Kazahstan si Marea Caspica pentru a ocoli Rusia si stramtorile maritime.

Totusi, Beijingul are in fata multe provocari legate de intazierile de la vame, costurile ridicate, infrastructura deficitara si sustenabilitatea financiara. Multe rute, in special din cadrul noului drum al matasii, depind de subventii guvernamentale pentru a deveni mai usor de utilizat de exportatori.