Zf 24

Sistemul energetic national functioneaza din 13 august fara productie nucleara, iar efectul opririi CNE Cernavoda se transmite pe trei verigi, incepand cu furnizorii si traderii de energie, urmati de consumatorii industriali energo-intensivi si de furnizori si subcontractantii acestora, potrivit unei analize realizate de CITR.

"Un furnizor care a contractat energie la pret fix si trebuie sa o inlocuiasca din piata la pretul zilei suporta diferenta imediat, in numerar. Obligatia lui de livrare catre clientul final ramane. De aceea aici presiunea apare prima, cea de lichiditate", spune Florin Constantin, Partener CITR.

Pe 10 august, Nuclearelectrica a informat piata ca a primit din partea Camerei de Comert, Industrie, Navigatie si Agricultura Constanta o serie de avize de existenta a cazului de forta majora, aplicabile contractelor de livrare de energie electrica, cu efect incepand cu 27 iulie 2026. Compania a precizat ca nu isi mai poate executa integral, din productia proprie, obligatiile contractuale asumate fata de parteneri.

Avizul nu anuleaza contractele, ci este un act constatator care, in functie de clauzele fiecarui contract, poate exonera producatorul de penalitati pentru energia nelivrata. Consecinta practica este ca partenerii contractuali trebuie sa isi acopere necesarul din alte surse, la pretul zilei.

Contracte de banda incheiate cu Nuclearelectrica in ianuarie 2026, cu livrare pe parcursul anului, au avut preturi in intervalul 550-560 lei/MWh. In aceeasi perioada in care aceste livrari au fost afectate, preturile orare din piata spot au urcat, in intervalul de seara, spre 1.400 lei/MWh.

In criza de pret din 2021-2022, potrivit ANRE, peste 20 de licente de furnizare au fost retrase, iar aproximativ 100.000 de clienti ai unor furnizori de gaze si de energie electrica au fost preluati de alti furnizori sau in regim de furnizor de ultima instanta.

Impactul opririi Centralei de la Cernavoda va fi resimtit insa si de marii consumatori industriali energo-intensivi din metalurgie, chimie, ciment, sticla, hartie, prelucrarea metalelor. Potrivit CITR, aceste companii au capacitate de negociere si vizibilitate publica. Datele INS arata preturi de productie a energiei cu 23,3% mai mari in iunie 2026 fata de iunie 2025.

A treia veriga afectata sunt furnizorii si subcontractantii acestora, companii de dimensiune medie, cu contracte la pret fix incheiate cu clienti mari si fara mecanisme de ajustare. CITR atrage atentia ca aceste firme absorb cresterea de cost fara a o putea transfera in aval, iar efectul apare in situatiile financiare cu intarziere. Contractele de furnizare semnate in toamna lui 2025 se reinnoiesc in aceasta perioada, iar estimarile de piata indica preturi cu 15-20% mai mari la reinnoire.

"Pentru companiile industriale, efectul apare cu decalaj. Costul creste acum, ajustarea pretului catre client vine la urmatorul ciclu contractual, iar intervalul se finanteaza din capitalul de lucru", adauga Florin Constantin.

In august, pretul mediu pe Piata pentru Ziua Urmatoare a fost de 793 lei/MWh, cu circa 26% peste nivelul din iulie si de aproximativ doua ori mai mare decat in august 2025, cand media a fost de 396 lei/MWh. In orele de seara, sistemul a functionat pe import.

Dar media de 793 lei/MWh a fost inregistrata in luna cu cel mai bun aport fotovoltaic din an. Iarna, varful de consum se muta in intervalul in care productia fotovoltaica este nula, iar consumul este structural mai mare.

Dispeceratul Energetic National a prognozat pentru sezonul rece precedent un varf de consum instantaneu intre 9.100 si 9.500 MW, in functie de scenariu, cu concluzia ca acest varf nu poate fi acoperit integral din productie interna in niciunul dintre cazuri. Varful efectiv atins pe 19 ianuarie 2026 a fost de 9.235 MW. Studiul de adecvanta al Transelectrica identifica decembrie, ianuarie si februarie drept perioadele critice, la varfurile de dimineata si de seara, si indica iarna 2026-2027 ca primul test real al sistemului. La acestea se adauga capacitatea hidro, afectata de aceeasi seceta care a oprit reactoarele nucleare.

"Cifra din august a fost obtinuta in conditii favorabile pentru sistem. De aceea nu ar trebui folosita ca reper pentru bugetul de toamna-iarna", spune Florin Constantin.

In acest context, CITR recomanda ca prioritate pentru companii vizibilitatea asupra trezoreriei si claritatea asupra expunerii contractuale: cat din cost este fix, cat este expus pietei, cand expira contractele si ce marja de ajustare exista in relatia cu clientii. Fereastra de renegociere a contractelor de furnizare si de discutie cu finantatorii este deschisa acum, inaintea ciclului contractual de iarna.

O companie care intra in decembrie cu contractul de furnizare nerenegociat si fara vizibilitate pe trezorerie are mai putine optiuni decat una care incepe discutia in septembrie.

Pe orizontul de trei pana la douasprezece luni, discutia se muta pe structura de finantare si pe relatia comerciala. Cadrul legal romanesc pune la dispozitie instrumente de restructurare preventiva, concepute tocmai pentru a fi folosite inainte de aparitia starii de insolventa