Eveniment

￢ Comisia Europeana a redus previziunea de crestere a PIB-ului Romaniei la 0,1% in acest an, de la 1,1% in toamna trecuta ￢ In ciuda scaderii anticiparii de crestere pentru acest an, prognoza de primavara a Comisiei este mai degraba optimista si anticipeaza o crestere de 2,3% in 2027. Deficitul bugetar se reduce, la fel deficitul de cont curent si, in viitorul apropiat, si inflatia.

Comisia Europeana a coborat prognoza de crestere economica a Romaniei pentru acest an de la 1,1% in prognoza din toamna lui 2025 la 0,1% in prognoza de primavara din 2026. Comisia publica aceste analize de doua ori pe an, in mai si in noiembrie. Ajustarea este in consens cu toate celelalte prognoze care anticipeaza o crestere aproape de zero sau chiar negativa. In plus, Comisia vede o revenire foarte buna in 2027.

Pe ansamblul Uniunii Europene, Comisia a coborat prognoza de crestere economica de la 1,4% in toamna trecuta la 1,1% in acest an, in vreme ce prognoza de inflatie a crescut de la 2,1% in toamna lui 2025 la 3,1% in previziunile de primavara ale Comisiei, publicate ieri.

Razboiul din Iran a dat totul peste cap.

"Inainte de izbucnirea conflictului din Orientul Mijlociu, economia globala castiga avant. Un mediu geopolitic dificil si incertitudinea tarifara a SUA continuau sa afecteze cresterea, insa relaxarea inflatiei si un ciclu robust de investitii legat de revolutia IA in desfasurare au oferit un sprijin important. Economia UE se consolida, de asemenea, in timp ce presiunile inflationiste se diminuau in continuare. Competitivitatea slaba era o sursa de ingrijorare, iar finantele publice necesitau atentie, dar economia a dat dovada si de rezistenta, inclusiv o piata a muncii robusta si bilanturi solide ale sectorului privat.

Conflictul a schimbat semnificativ aceasta imagine, provocand una dintre cele mai semnificative perturbari ale aprovizionarii cu energie la nivel global din istoria recenta - survenind la mai putin de cinci ani dupa socul energetic declansat de razboiul de agresiune al Rusiei impotriva Ucrainei", indica documentul citat cauzele acestui soc, venit tocmai cand lumea incepuse sa respire mai calm.

Consumul

"Eforturile de consolidare fiscala si inflatia persistent ridicata, determinate de cresterea preturilor la energie, vor reduce semnificativ consumul intern. Intre timp, investitiile finantate de UE si exporturile nete vor contribui pozitiv la crestere", arata Comisia.

Potrivit sursei citate, redresarea din 2027 va fi sustinuta de asteptarile unei inflatii mai scazute si a unor conditii de finantare mai favorabile.

Somajul se va intensifica moderat in 2026, inainte de a se reduce in 2027. Deficitul de cont curent se preconizeaza ca va scadea la 6,4% din PIB, de la 7,9% din PIB in 2025.

Dupa ce va atinge 7,9% din PIB in 2025, deficitul public general este proiectat sa se reduca la 6,2% din PIB in 2026 si la 5,8% din PIB in 2027, in timp ce raportul datorie-PIB se preconizeaza ca va creste la 63,3% pana in 2027.

Consumul intern in scadere va afecta cresterea economica, arata Comisia. In 2026, este probabil ca consolidarea fiscala in curs si inflatia ridicata a preturilor la energie sa reduca si mai mult venitul disponibil real, ducand la o scadere atat a consumului intern, cat si a importurilor de bunuri.

"Sentimentul economic, in special increderea consumatorilor, s-a deteriorat si mai mult de la inceputul anului 2026, iar indicatorii de inalta frecventa indica o scadere semnificativa a vanzarilor cu amanuntul, a productiei industriale si a turismului intern", potrivit Comisiei.

"Se asteapta ca exporturile sa decelereze, desi vor continua sa creasca moderat si vor duce la o mica contributie pozitiva la crestere din partea exporturilor nete."

Dupa o redresare in 2025, investitiile vor accelera in continuare in 2026. Se asteapta ca redresarea in constructiile rezidentiale sa continue, in timp ce investitiile in infrastructura publica se vor intensifica pe masura ce proiectele PNRR sunt finalizate.

"Nelinistea sporita a investitorilor, declansata de riscurile geopolitice si incertitudinea politica interna, va afecta probabil investitiile private in prima jumatate a anului. Cu toate acestea, se asteapta ca increderea sa se redreseze treptat, consolidand recenta crestere a investitiilor straine directe. Per total, cresterea PIB-ului real este proiectata la 0,1% in 2026."

O revenire a cresterii PIB-ului real la 2,3% este prognozata in 2027, odata cu incheierea inghetarii salariilor si pensiilor din sectorul public, iar inflatia mai scazuta stabilizeaza venitul disponibil, sustinand o redresare a consumului privat si public. Investitiile guvernamentale sunt proiectate sa decelereze dupa incheierea PNRR, dar investitiile private sunt menite sa preia controlul, sustinute de o imbunatatire a perceptiei investitorilor si de conditii de finantare mai bune. Deficitul de cont curent este proiectat sa scada treptat pana la 6,4% din PIB pana in 2027.

Deficitul public va scadea in continuare

Deficitul public al Romaniei a scazut la 7,9% din PIB in 2025, fata de un varf de 9,3% in 2024, aminteste Comisia.

"Aceasta imbunatatire reflecta implementarea mai multor pachete de consolidare fiscala intre decembrie 2024 si septembrie 2025, inclusiv o inghetare nominala a salariilor si pensiilor in 2025 si 2026 si cresteri de impozite."

Comisia preconizeaza ca deficitul va scadea in continuare la 6,2% din PIB in 2026. Investitiile publice sunt proiectate sa creasca de la 6% din PIB in 2025, la aproape 7% din PIB, in acest an. In paralel, cheltuielile curente ca procent din PIB vor scadea, reducand cheltuielile publice totale cu aproximativ 0,3% din PIB, potrivit anticiparii Rxecutivului de la Bruxelles. In ceea ce priveste veniturile, implementarea cresterilor de impozite adoptate in 2024 si 2025 va creste veniturile cu 1,4 puncte procentuale din PIB. In 2027, se preconizeaza ca deficitul va scadea la 5,8% din PIB, determinat de reducerile cheltuielilor publice de capital. Cheltuielile pentru aparare sunt proiectate sa creasca de la 1,5% din PIB in 2025 la 1,8% din PIB in 2027, sustinute de imprumuturi in cadrul programului SAFE.

Datoria publica este proiectata sa creasca de la mai putin de 55% din PIB in 2024 la aproximativ 63% din PIB in 2027, in mare parte determinata de deficitele primare guvernamentale ridicate si de platile de dobanzi, arata analiza citata.