Companii

￢ Banca Transilvania a adus la Budapesta peste 20 de companii romanesti pentru a deschide o poarta de discutie in extinderea pe piata ungara.

De la Bucuresti, de foarte multe ori avem perceptia macro ca firmele romanesti, ca antreprenorii romani, fac afaceri numai in Romania si ca prezenta lor, pana la urma, prezenta Romaniei pe pietele externe este nesemnificativa, aproape de zero, spre deosebire de firmele din Polonia, Ungaria, Cehia, Slovacia, Slovenia, ca sa nu mai vorbim de Austria, care au intrat, care au "invadat" Romania in aproape toate sectoarele economice.

Cateodata aceasta perceptie macro este diferita de realitatea micro, cea care nu prea se vede, pentru ca extinderea externa, prin toate formele ei, incepand de la relatii comerciale pana la achizitii de active si de firme, este facuta pe cont propriu, in afara unui cadru institutional sau diplomatic, unde statul roman sa fie prezent, asa cum multe state europene sunt extrem de prezente in Romania, aparand interesele propriilor firme care au intrat pe piata romaneasca.

Pana miercuri, 15 octombrie - cand am participat la Budapesta, la Ambasada Romaniei din Ungaria, la o discutie economica si de business intre ambasadorul Romaniei, managementul Bancii Transilvania si mai mult de 20 de companii antreprenoriale romanesti care au deja interese in Ungaria sau vor sa aiba - nu am stiut ca Sinergy Construct, o firma infiintata in Romania in 2001, de doi antreprenori turci, a ajuns unul dintre cei mai mari contractori generali din Ungaria, avand la activ constructia mai multor fabrici pe piata ungara pentru diversi clienti, ca sa nu mai vorbim de participarea la lucrarile pentru Hungaroring, circuitul de Formula 1 de langa Budapesta.

"Suntem extrem de prezenti pe piata din Ungaria, am facut multe fabrici pentru companii multinationale mari, cum ar fi Samsung, iar acum construim fabrici pentru investitorii chinezi", a spus Umut Guney, general manager, Synergy Ungaria, vorbind in romana.

George Gemeniuc, director in cadrul grupului Aquila, companie listata la Bursa de Valori Bucuresti, a spus ca "Ungaria a fost o piata tinta de extindere pentru grup si de aceea am cumparat o companie de distributie din Ungaria, Kitax Kf., iar acum suntem in proces de integrare si extindere pe piata".

"Prin aceasta achizitie noi am intrat in Ungaria pe cont propriu, nu ne-am gandit sa solicitam ajutorul ambasadei, dar este bine de stiut pentru viitor."

Janos Miklos, reprezentantul in Ungaria al Rottaprint din Cluj, o tipografie de etichete, spune ca operatiunile merg destul de bine aici, dar este o piata total diferita de piata romaneasca.

Bogdan Craciunas, directorul financiar al Teraplast Bistrita, a explicat ce inseamna o extindere in strainatate pentru o companie romaneasca: "Noi am inceput cu o achizitie in Republica Moldova, apoi am cumparat o companie din Austria, care are doua capacitati de productie in Ungaria si de care eram interesati, ne-am dus in Croatia, iar acum tintim sa intram pe piata germana".

Am avea nevoie sa vina cu noi si bancile romanesti, Banca Transilvania, cu care lucram, pentru ca avem nevoie de capital de lucru in tarile si pe pietele unde facem achizitii. Daca Banca Transilvania ar fi in Ungaria, ne-ar fi mult mai usor sa finantam activitatea fabricilor de aici, a spus el.

Mircea Oltean, principalul actionar si CEO al IRUM Reghin, o companie care fabrica tractoare, spune ca sunt prezenti in Ungaria din 2009, dar astazi a fost prima vizita pe care a facut-o la Ambasada Romaniei din Ungaria.

Cateodata drumul de intrare pe piata din Ungaria a fost mai neted decat in Romania, a spus el.

Grupul Autonom, care inchiriaza masini, este prezent in Debrecen, in Budapesta, iar acum in Gyor, iar Rakosi Miklos-Zsolt, regional manager pentru Ungaria, spune ca "activitatea noastra necesita capital si am avea nevoie de mai multa finantare".

Una dintre problemele puse pe masa la discutie a fost aceea ca nu prea se pot utiliza liniile de credit din Romania pentru a finanta activitatea curenta din alte tari, ceea ce ar fi o problema, pentru ca se discuta mult mai greu cu bancile din tara respectiva.

Adrian Istrate, administrator, Airborne Global din Constanta, o firma de transport, a spus ca este in discutie pentru achizitia unei firme din Ungaria din acest sector, ca parte a unui plan de extindere a grupului in mai multe tari.

"Toti pornim de la premisa ca in ambasadele noastre nu gasim sprijin, dar cateodata nu este asa. Activitatea de transport este extrem de complexa si am avut clienti din Romania pe zona cargo, care au plecat pe aeroportul din Budapesta, unde operatiunile sunt mai putin complicate, mai putin birocratice si unde chiar s-au introdus roboti de vamuire", a mentionat el.

Csaba Bodo, proprietarul Hope Speed din Sfantul Gheorghe, un transportator cu produse periculoase, spune ca: "Speram ca in viitor sa ne putem extinde in Ungaria, dar trebuie sa facem analize serioase, avand in vedere lumea de astazi".

Elis Pavaje, unul dintre liderii pietei din Romania, incearca acum sa impuna brandul Elis pe piata din Ungaria.

O problema invocata de companiile din industria alimentara, producatori de branzeturi si carne din zona Harghita - Covasna, este ca foarte greu pot intra in magazinele si in lanturile de retail din Ungaria, poate chiar mai greu decat in Romania, desi, paradoxal, vorbesc aceeasi limba, "maghiara".

Un producator de lemn din Reghin a spus ca vrea sa deschida o firma de prelucrare de lemn in Ungaria, uitandu-se de mai mult timp la terenuri pentru amplasament.

Gyula Csermely, medic si managing director pentru operatiunile grupului MedLife in Ungaria, a povestit despre experienta foarte buna pe care a avut-o cu Mihai Marcu, principalul actionar si CEO al MedLife, cand acesta a decis sa intre in Ungaria si i-a cumparat clinica.

"Noi avem o cooperare foarte buna cu MedLife, incercam sa ne extindem in Ungaria si cateodata sunt invidios pe dezvoltarea sectorului de sanatate in Romania, prin intermediul clinicilor private, ceea ce in Ungaria se intampla mai putin."

Gabriel Sopanda, ambasadorul Romaniei in Ungaria, a spus ca intentia lui este de a creste schimburile comerciale intre cele doua tari, de a fi un centru de informatii pentru companiile romanesti care vor sa intre pe piata ungara.

"Ungaria este al treilea partener comercial al Romaniei, pe export si import, cu schimburi comerciale de 15 miliarde de euro, iar odata cu Schengen ne asteptam la o crestere de 10-12%. Invitam companiile romanesti sa iasa din Romania si sa intre si pe piata din Ungaria. Credem ca putem ajuta companiile romanesti mai mult. De obicei, firmele romanesti nu au in vedere sa treaca pe la ambasada, dar sa stiti ca noi putem ajuta la intrarea pe o piata".

Omer Tetik, CEO-ul Bancii Transilvania, a spus: "Vrem sa promovam mai mult relatiile economice si de business intre cele doua tari, incercam sa facem mai mult, iar dincolo de transferurile bancare incercam sa intram si pe zona de trade finance si chiar M&A, adica fuziuni si achizitii. In ultimul timp vedem mai multe solicitari din partea companiilor romanesti care vor sa iasa in afara si sa vedem cum le putem sustine. Deschiderea unei banci intr-o alta tara este o operatiune destul de costisitoare, inseamna capital, inseamna asumarea unor riscuri si este destul de greu daca nu ai o anumita dimensiune. Noi intelegem solicitarile clientilor nostri si acum incercam sa vedem cum putem fi prezenti pe piete, poate printr-un birou, poate printr-un hub, dar cel putin acum nu putem veni cu o banca".

Banca Transilvania este prima banca din Romania, pozitie pe care a dobandit-o in ultimul deceniu, prin achizitia mai multor banci, printre care si OTP Bank Romania, care era detinuta de OTP, cea mai mare banca din Ungaria.

Tiberiu Moisa, vicepresedinte, Banca Transilvania, spune ca antreprenorilor romani le trebuie mai multa incredere sa iasa pe pietele externe, dar inainte de toate trebuie sa aiba o baza puternica in tara si resurse financiare pentru extindere, chiar si in situatia in care la inceput poti sa pierzi.

"Totusi, in ultimii 15 ani s-au schimbat foarte multe lucruri in economie, in businessul din Romania, antreprenorii romani sunt mult mai puternici si ar trebui sa se gandeasca mai mult la pietele externe. Se spune ca noi nu avem vocatie de internationalizare sau ca aceasta se manifesta mai timid, dar eu cred ca putem schimba aceasta perceptie prin extinderi concrete. Companiile romanesti au produse si servicii care pot sa faca fata pe piata externa."