Zf 24

Am avut placerea sa gazduim, la Banca Nationala a Romaniei, conferinta Rethink Romania, dedicata temelor economice de actualitate si directiilor de dezvoltare pentru Romania. In mesajul de deschidere a conferintei, am aratat ca agravarea situatiei de securitate din Orientul Mijlociu si cresterea pretului petrolului indica riscuri de contagiune si pentru economiile Uniunii Europene. Razboiul, turbulentele geopolitice si riscurile de contagiune economica arata ca nevoia de politici prudente este mai acuta ca oricand.

Am inclus in discursul din deschiderea conferintei mai multe mesaje cheie, precum:

Agravarea situatiei de securitate din Orientul Mijlociu amplifica sever incertitudinea si sporeste volatilitatea la nivel global, in special pe pietele produselor energetice, dar si pe pietele financiare, deosebit de sensibile la asemenea turbulente de securitate.

Romania are o dependenta neta de importuri energetice de petrol mai redusa decat alte economii europene, de circa 1,5% din PIB - ca medie anuala in perioada 2022-2024, cu tendinta de reducere catre 1% din PIB in 2025. Cu toate acestea, expunerea pe canalul preturilor bunurilor de consum ramane una importanta.

Estimarile noastre arata ca o crestere permanenta cu 10% a pretului petrolului va avea un impact anual asupra inflatiei de circa A0,3 puncte procentuale, ceea ce ar impune regandirea estimarilor de inflatie actuale. Iar perspectiva unui razboi prelungit, de amploare, va evidentia un impact propagat si persistent.

Totodata, am insistat asupra faptului ca, pentru Romania, nu exista alternativa rationala la necesitatea consolidarii finantelor publice. Reducerea deficitului bugetar nu este optionala, ci o conditie esentiala pentru credibilitatea politicilor statului.

Ca banca centrala, privim cu maxima seriozitate problema consolidarii fiscale, inclusiv din perspectiva impactului asupra presiunilor inflationiste si asupra riscului suveran.

Evolutiile macroeconomice arata ca economia isi schimba treptat sursele de crestere. Deosebit de importanta pentru anul 2025 este contributia sporita a investitiilor fata de aportul consumului, de 1 punct procentual versus 0,4 in cazul consumului.

Trebuie sa acceleram acest parcurs, prin masuri de extindere a competitivitatii in sfera mediului de afaceri, pentru a obtine un reviriment al productiei, care sa mute accentul dinspre cerere catre oferta, dinspre consum catre productia interna.

Consolidarea increderii in politicile statului este esentiala. In acest sens, speram sa avem curand si bugetul pentru 2026, care sa ofere un semnal de stabilitate politica si economica, deosebit de important in aceste vremuri complicate.

Mesajul integral transmis in deschiderea conferintei Rethink Romania:

" Domnule ministru, Stimati invitati, Doamnelor si domnilor,

In numele Bancii Nationale a Romaniei, va spun bine ati venit! Pentru noi, ca banca centrala, dialogul si dezbaterea in sfera politicilor economice sunt ingrediente cheie pentru calitatea deciziilor. In acest sens, felicit initiativa Rethink Romania de a aduce impreuna autoritati publice, reprezentanti ai mediului de afaceri, specialisti, pentru a dezbate subiecte esentiale privind directiile de dezvoltare a Romaniei.

Salut faptul ca prima dezbatere din seria anuntata de dumneavoastra are loc la Banca Nationala a Romaniei. De asemenea, salut participarea domnului ministru Dragos Pislaru, a carui misiune in atragerea fondurilor europene este una esentiala. De aceea, profit de context pentru a reitera un mesaj pe care l-am promovat recent, si anume ca, pentru Romania, anul 2026 trebuie sa fie anul fondurilor europene.

Doamnelor si domnilor,

Agravarea situatiei de securitate din Orientul Mijlociu amplifica sever incertitudinea si sporeste volatilitatea la nivel global, in special pe pietele produselor energetice, dar si pe pietele financiare, foarte sensibile la asemenea turbulente geopolitice si de securitate.

Estimarile privind impactul macroeconomic al cresterii pretului petrolului indica anumite riscuri de contagiune si pentru economiile europene, inclusiv in cazul Romaniei. Iar perspectiva unui conflict prelungit, de amploare, va evidentia un impact propagat si persistent.

Romania are o dependenta neta de importuri energetice de petrol mai redusa decat alte economii europene, de circa 1,5% din PIB - ca medie anuala in perioada 2022-2024, cu tendinta de reducere la 1% din PIB in 2025. Cu toate acestea, expunerea pe canalul preturilor bunurilor de consum ramane una importanta.

Estimarile noastre arata ca o crestere permanenta cu 10% a pretului petrolului va avea un impact anual asupra inflatiei de circa A0,3 puncte procentuale, ceea ce ar impune regandirea estimarilor de inflatie actuale.

Nu excludem ca razboiul din Golf sa se intinda pe o perioada mai lunga, situatie care se poate transforma, inclusiv pentru economiile europene si Romania, intr-o lama cu doua taisuri. Depinde insa daca putem sa temperam riscurile estimate. Totodata, exista si perspectiva ca marile fonduri de investitii, care sunt deja foarte atente la evolutiile din zona Golfului, sa-si reconsidere unele expuneri la nivel global.

Stimati invitati,

Noi, la Banca Nationala a Romaniei, am spus in repetate randuri ca nu exista alternativa rationala la necesitatea consolidarii finantelor publice, obiectiv care impune consecventa de-a lungul anilor.

Reducerea deficitului bugetar nu este optionala, ci o conditie esentiala pentru credibilitatea politicilor statului si stabilitatea economica. Numai astfel putem sa revenim la sustenabilitate financiara si sa reducem dezechilibrele structurale.

Ca banca centrala, privim cu maxima seriozitate problema consolidarii fiscale, inclusiv din perspectiva impactului asupra presiunilor inflationiste si asupra riscului suveran.

Amploarea deficitelor bugetare, dublata de deteriorarea balantei externe, ne obliga la eforturi de ajustare pe masura. In 2025, efortul important de ajustare a pozitiei bugetare, evaluat la circa 1,3 puncte procentuale din PIB, in termeni ESA, nu s-a translatat si intr-o reducere corespunzatoare a deficitului de cont curent. Ponderea in PIB a acestuia s-a redus doar usor, la 7,95%, de la 8,2% din PIB in 2024.

Acestea sunt niveluri ridicate, care tradeaza si deficiente structurale. Insa vestea buna este ca acoperirea deficitului extern din fluxuri stabile, non-generatoare de datorie, continua sa se imbunatateasca si pe parcursul anului curent, de la 42% in 2025, la un nivel estimat de 57%, gratie fluxului ridicat de fonduri europene.

In acelasi timp, evolutiile macroeconomice din 2025 arata ca economia isi schimba treptat sursele de crestere. Conform actualizarilor INS, cresterea economica din anul 2025 a mai avansat putin, la 0,7%. Putem spune ca este o performanta deloc de neglijat, intr-un an aflat sub presiunea masurilor de ajustare fiscal-bugetara.

Deosebit de importanta pentru anul 2025 este contributia sporita a investitiilor fata de aportul consumului, de 1 punct procentual versus 0,4 in cazul consumului.

Trebuie sa continuam si sa acceleram acest parcurs de crestere economica, prin masuri de extindere a competitivitatii in sfera mediului de afaceri, pentru a obtine un reviriment al productiei, care sa mute accentul dinspre cerere catre oferta, dinspre consum catre productia interna.

Consolidarea increderii in politicile statului este esentiala pentru sustinerea investitiilor. In acest sens, speram sa avem curand si bugetul pentru 2026, care sa ofere un semnal de stabilitate politica si economica, deosebit de important in aceste vremuri complicate.

Stimati invitati,

Romania paseste deja pe calea unei dezvoltari bazate pe investitii, in care acumularea rezultatelor migreaza dinspre factorul cantitativ, catre factorul calitativ si structural.

Fondurile europene au contribuit in mod fundamental la dezvoltarea Romaniei. Cele aproape 100 de miliarde de euro demonstreaza avantajul net al apartenentei noastre la Uniunea Europeana. Aceste fonduri au sustinut multiple obiective de dezvoltare, inclusiv gestionarea unor perioade de criza.

In pofida unor blocaje, PNRR a reusit sa fie un catalizator si o importanta sursa de finantare pentru reforme si investitii. Insa timpul nu este de partea noastra, avand in vedere ca mai sunt doar cateva luni pana cand acest instrument ajunge la termen.

Legatura intre absorbtia fondurilor europene si consolidarea fiscala este evidenta si esentiala. Finantarea europeana a investitiilor reduce presiunea asupra cheltuielilor publice, insa conduce si la cresterea veniturilor, prin efectul de antrenare al investitiilor private. Si din acest motiv utilizarea fondurilor europene este atat de importanta.

In final, urez succes conferintei dumneavoastra, pe care o gazduim cu placere, aici, la BNR, in sala Mitita Constantinescu, un spatiu consacrat dezbaterilor economice.

Totodata, va invit sa si admiram, pe parcursul conferintei, modul in care, recent, am imbogatit "templul" BNR cu repere elocvente din istoria monetara a Romaniei."