Business international

Europa se confrunta cu o noua criza, una a apei. In Europa de Est, unde sunt cele mai sarace economii ale Uniunii Europene, aceasta devine o criza de energie. In Germania, cea mai mare economie a continentului, pune frana relansarii.

In acest peisaj sumbru, Bulgaria straluceste. Pentru ea, criza este o oportunitate, multumita unor investitii efectuate in ultimii 2-3 ani. Pare ciudata o astfel de reusita, mai ales avand in vedere ca Bulgaria a fost mult timp neguvernabila in aceasta perioada. Dar acolo investitorii privati au pus umarul la cresterea securitatii energetice. Au ajutat si fondurile europene. Dar si acolo sunt ingrijorari.

Romania risca sa ramana in curand fara electricitatea produsa de centrala nucleara de la Cernavoda deoarece cotele Dunarii scad mai rapid decat s-a anticipat, iar prognozele nu sunt incurajatoare. Urmeaza 1-2-3 zile critice. Un reactor este oprit, urmeaza cel de-al doilea, daca nu intervine vreo minune.

In Ungaria, minunea s-a produs la sfarsitul saptamanii trecute, cand cotele Dunarii au inceput sa urce lent, spre surprinderea autoritatilor maghiare, ceea ce a impiedicat in ultimul moment oprirea ultimului reactor ramas activ al centralei nucleare de la Paks. Din cauza lipsei de apa pe Dunare, unitatile 1, 2 si 3 au fost oprite in zilele anterioare, in timp ce unitatea 2 a functionat la 50% din capacitate timp de 11 zile pana luni. Ieri, acest reactor era dus la capacitate maxima pentru ca Dunarea a continuat sa creasca usor.

Paks este importanta pentru economia maghiara deoarece acopera o treime din consumul de electricitate si peste 40% din productia interna. Prin continuarea productiei la reactorul 2 se evita masuri drastice de reducere a consumului de energie electrica. Dar chiar si asa, Ungaria se vede in pozitia de a fi unul dintre cei mai mari importatori de electricitate din regiune. Acolo, teama cea mai mare este de preturile crescute ale energiei in conditii de criza energetica regionala. Si Romania importa. Pentru Paks, prognozele privind cotele Dunarii nu sunt incurajatoare. Miracolul s-ar putea sa nu dureze prea mult, poate doar o saptamana.

Unul din centrele majore de productie de electricitate ale Europei de Est, Slovacia, are probleme. Aceasta tara este, dupa anumite criterii, unul dintre cei mai mari producatori de energie nucleara din Europa si chiar din lume. Viseaza sa devina un hub de export. Slovacia are doua centrale nucleare, una la Mochoviece si alta la Bohunice. La prima este programata pentru luna aceasta inchiderea unui reactor pentru mentenanta.

Este o veste trista pentru regiune. In acelasi timp, din cele opt turbine ale hidrocentralei de la Gabcikovo functioneaza numai una. Cauza este nivelul scazut al Dunarii. Astfel, rezistenta sistemului energetic slovac este pusa la incercare. Aceeasi problema cu Dunarea a redus la doar o fractie din normal productia sectiunii sarbe a hidrocentralei Portile de Fier 1. Serbia este importator net de electricitate.

Spre nord, Polonia nu are legatura cu Dunarea, dar are probleme cu apa. Aceasta tara are resurse de apa regenerabile pe cap de locuitor semnificativ mai putine decat media europeana si se apropie de ceea ce se cheama stres hidric. Desi nu exista o amenintare imediata de deficit de apa potabila la nivel national, unele zone se confrunta deja cu niveluri mai scazute ale apelor subterane si cu restrictii locale privind utilizarea apei.

Sectorul energetic este deosebit de dependent de apa pentru racire, ceea ce inseamna ca seceta, nivelurile scazute ale raurilor si temperaturile ridicate ale apei pot afecta si securitatea energetica. In aceste conditii, principalul partid de opozitie, PiS, care a stat mult timp la guvernare, face demersuri pentru scoaterea Poloniei din sistemul certificatelor de emisii al UE pentru ca Polonia sa-si poata pastra industria carbunelui. Tara este dependenta, pentru productia de electricitate, de carbune. Insa si acest sector este vulnerabil la seceta. Termocentralele de la Kozienice si Polaniec si-au redus productia din cauza nivelurilor scazute ale apei din raul Vistula. Ca si centralele nucleare, termocentralele au nevoie de apa pentru racirea sistemelor.

Doar Bulgaria pare ca poate produce energie cu tot ce are la capacitate maxima. Cele doua reactoare ale centralei de la Kozlodui functioneaza fara restrictii. Un specialist a explicat ieri ca daca Dunarea scade la Kozlodui cu 10-12 cm, centrala va trebui sa-si diminueze productia. Daca apa scade cu 30 de cm fata de nivelurile de ieri, centrala va trebui oprita. Insa analistul crede ca primul prag de alerta nu va fi atins in urmatoarele doua saptamani. In aceste conditii, Bulgaria isi permite sa exporte energie scumpa. O ajuta capacitatea "imensa" pentru o astfel de economie de stocare a electricitatii in baterii. Acestea sunt incarcate cu electricitate produsa de centralele fotovoltaice.

Astfel, energia solara ieftina si finantarea semnificativa din fonduri europene au transformat cel mai sarac stat membru al UE intr-un lider in stocarea energiei electrice, de la care acum cumpara energie Romania si Ungaria.

Putine tari au experimentat atatea tulburari politice in ultimii ani precum Bulgaria. Intre 2021 si 2026, tara a organizat nu mai putin de opt alegeri parlamentare. O guvernare stabila a parut aproape imposibila mult timp, dar multi ar putea argumenta ca acesta nu a fost cu greu factorul decisiv, scrie agentia de presa BGNES. Bulgaria a reusit sa adopte moneda euro la 1 ianuarie 2026. Poate mai important, datorita investitiilor in stocarea energiei are acum unul dintre cele mai stabile sisteme energetice din Uniune. De fapt, nicio alta tara nu stocheaza o cota atat de mare din productia sa de electricitate.

Unul dintre putinii ministri care au ramas in functie suficient de mult timp pentru a-si lasa o amprenta tangibila este Jecio Stankov. Acesta a preluat functia in ianuarie 2025 si a inaugurat un hub de baterii de dimensiunea unei centrale electrice mici langa Loveci in prima jumatate a anului 2026. Instalatia de 124 de megawati, construita de Renault, poate stoca 496 de MW/h si a fost pentru o vreme cea mai mare instalatie de acest fel din UE. Stankov a descris proiectul ca fiind un "prim pas" catre construirea unei capacitati de stocare de 10 GW/h. Acest lucru face, de asemenea, din Bulgaria o parte importanta a lantului energetic regional si ii consolideaza influenta in regiune.

Operatorul Sistemului de Electricitate din Bulgaria (ESO) a raportat o capacitate de stocare instalata de 3.432 de MW in sistem incepand cu mai 2026. La mijlocul lunii iunie, saptamanalul de afaceri Capital a estimat cifra mai aproape de 4.800 de MW si 14 GW/h. Cu doar doi ani mai devreme, in Bulgaria erau instalati doar aproximativ 200 de MW.

Ministerul energiei a anuntat planuri pentru dezvoltarea sistemelor de stocare in aprilie 2025, la scurt timp dupa preluarea mandatului de catre Stankov. Planul era ambitios, incluzand 82 de proiecte cu o capacitate totala de 9,7 GW/h si o finantare de 588 de milioane de euro din fondurile europene de redresare. Schema, numita RESTORE, a fost lansata in august 2024.

In septembrie 2024, Comisia de Reglementare a Energiei si Apei a inasprit regulile prin introducerea unei cerinte de garantii financiare pentru a limita investitiile speculative. Acest lucru a survenit dupa modificarile aduse Legii Energiei care au permis bateriilor sa participe independent la piata energiei. A doua etapa a programului s-a incheiat in decembrie 2025 cu aprobarea a inca 31 de proiecte cu o capacitate totala de peste 4 GW/h.

Investitorii privati au investit semnificativ mai mult decat statul, finantarea privata fiind dubla fata de valoarea banilor publici.

Compania Nationala de Electricitate (NEK), detinuta de stat, s-a alaturat si ea procesului. In februarie 2025, compania a anuntat ca va construi sisteme de baterii cu o capacitate de aproape 300 de MW/h la cinci dintre centralele sale hidroelectrice.