Profesii

Consumul de cultura creste de la un an la altul in Romania, iar suma alocata in medie de o familie pentru ea, la fel, arata datele publicate de Institutul National de Statistica in 15 ianuarie, de ziua lui Mihai Eminescu, aleasa ca Ziua Culturii Nationale. Desi ne intrebam "cine mai merge la opera in ziua de azi?", "cine mai cumpara bilet la cinema cand filmele sunt pe Filelist?" sau "cine mai merge la biblioteca, cand marile carti au fost deja digitalizate sau ecranizate?", intrebari legitime in contextul in care traim inconjurati de ecrane, cifrele arata ca romanii sunt dispusi sa plateasca in continuare pentru cultura traita offline.

Cel mai pozitiv semnal este dat de bugetele familiilor. In trimestrul al treilea din 2025, o gospodarie din Romania a alocat, in medie, aproape 300 de lei pe luna pentru recreere, sport si cultura, aproape dublu fata de trimestrul anterior din acelasi an, in ciuda faptului ca inflatia se apropia de 10% la acel moment.

Daca analizam mai in spate cheltuielile de consum pe destinatii ale gospodariilor, in trimestrul al doilea din 2024, doar 105 lei, adica 2,5% din bugetul unei gospodarii, erau alocati pentru recreere, sport si cultura. Aceasta suma a crescut treptat, ajungand la 164 de lei in trimestrul al doilea din 2025 si la 290 de lei in trimestrul al treilea din 2025.

In ceea ce priveste educatia, cheltuielile medii ale unei gospodarii erau de 25 de lei in trimestrul al doilea din 2024 si au crescut la 31 de lei in trimestrul al doilea din 2025, reprezentand insa doar 0,8% din bugetul total al familiei.

In acelasi timp, cheltuielile de consum al unei gospodarii au crescut de la 4.141 de lei in trimestrul al doilea din 2024 la 4.778 de lei in trimestrul al doilea din 2025 si aproape 4.900 de lei in trimestrul al treilea din 2025. Si chiar daca cheltuilelile au fost din ce in ce mai mari, romanii au alocat tot mai multi bani pentru cultura, ajungand la 6% din buget.

Muzeele de arta castiga public, in timp ce gradinile botanice si zoologice pierd teren

Un aspect interesant aratat de statistici este dinamica vizitatorilor muzeelor de arta in 2024 fata de 2023 comparativ cu gradinile botanice si zoologice in aceeasi perioada. Mai exact, muzeele de arta au atras mai mult public. Daca in 2023, au avut putin peste 2,7 milioane de vizitatori, in 2024 numarul lor a sarit de 3 milioane, conform datelor de la INS. In schimb, animalele de la gradina zoologica sau miile de specii din gradinile botanice au atras mai putini oameni, fiind o scadere de la 4,2 milioane in 2023, la circa 3,9 milioane in 2024.

Romania a avut 461 de muzee, gradini botanice si zoologice in 2024, cu cinci mai putine decat in anul anterior. Cele mai multe, 123 la numar, sunt muzee de etnografie si antropologie. Gradini botanice si zoologice sunt 21, iar rezervatii naturale 28. Acestea din urma au avut o crestere a vizitatorilor, semn ca romanii prefera sa vada animalele in habitatul lor natural. Spre comparatie, in 2024, rezervatiile naturale au avut 1,8 milioane de vitatori, fata de 1,4 milioane in urma cu un an, conform datelor INS.

In plus, daca muzeele de arta au avut mai multi vizitatori, muzeele de arheologie, istorie, stiinta si tehnica au avut mai putini de la un an la altul. Per total, 18,3 milioane de oameni au mers la muzeele din Romania, gradini botanice si zoologice in 2024, cu 5% mai putin fata de 2023, potrivit calculelor ZF pe baza datelor INS. In muzeele, gradinile botanice si zoologice din Romania lucreaza circa 7.500 de persoane.

Aproape 7 milioane de romani au trecut pragul salilor de teatru sau de opera in 2024, cu 12% mai multi decat in anul precedent. Teatrele atrag o treime din spectatori

Aproape 7 milioane au mers la teatru si la opera in 2024, cu 12% mai multi decat in anul precedent, arata datele INS. Si nu e de mirare, avand in vedere ca spectacolele care se joaca la Teatrul National din Bucuresti sunt "vanate" cu doua-trei luni inainte, iar salile sunt arhipline cand au loc. De altfel, in 2024, au avut loc aproape 26.000 de spectacole, cu 2.000 mai multe decat in anul precedent.

In Romania sunt 62 de teatre dramatice, care au atras peste 2 milioane de spectatori in 2024 la cele 11.000 de spectacole, si 16 teatre de papusi si marionete (animatie), care au atras 0,8 milioane de spectatori in 2024 la cele 4.655 de spectacole, arata datele INS. In ambele cazuri, publicul a fost mai mare comparativ cu 2023.

Cea mai dinamica piata din aceasta ramura a culturii a fost cea filarmonicilor si orchestrelor simfonice. Numarul spectatorilor a crescut cu 60% de la un an la altul, de la 491.000 de oameni in 2023 la 781.000 in 2024. De asemenea, o evolutie pozitiva, dar mai mica, de 20%, au avut-o si ansamblurile artistice, trupele de dans si de divertisment. Numarul spectatorilor la reprezentantiile lor artistice a ajuns la 1,4 milioane in 2024, crescand de la 1,1 milioane in 2023.

Teatrele, filarmonicile si orchestrele simfonice, operele, orchestrele populare si centrele culturale au, cumulat, 13.310 angajati.

Mai putini romani au mers la cinema: marile ecrane a avut cu aproape 2 mil. oameni in minus in fata sa, fiind o scadere de la 13 mil. in 2023 la 11 mil. in 2024

In 2024, cinematografele din Romania au avut 11,2 milioane de spectatori, in scadere fata de 13 milioane in 2023, cu toate ca numarul de spectacole a crescut, fiind difuzate peste de 696.000 de ori, comparativ cu 674.000 in 2023, conform datelor de la INS. O concurenta puternica o reprezinta streamingul este o metoda de a transmite continut multimedia - video, audio - pe internet.

Romania are 108 cinematografe si 473 de sali, cu o capacitate totala de peste 83.000 de locuri, conform datelor de la INS, centralizate de la Centrul National al Cinematografiei, parte a Ministerului Culturii.

In 2024, in ceea ce priveste proiectiile de filme nationale si internationale, numarul total de filme difuzate a fost de 1.500, in scadere fata de 1.600 in 2023. Filme integral nationale au fost 264, in crestere fata de 230 in 2023. Filme europene au fost 707 si filme americane au fost 368. Proiectiile romanesti au inregistrat o crestere, ceea ce inseamna ca cinematografia nationala a avut mai multa vizibilitate in salile de cinema comparativ cu anii anteriori. De altfel, au si aparut in acel an filme precum Moartea in vacanta, Anul nou care n-a fost, Tati part-time, Buzz House si Klaus si Barroso.

In ceea ce priveste productia nationala de filme, 2024 a inregistrat o crestere comparativ cu anul precedent. Au fost facute 49 de filme de lungmetraj in 2024, fata de 33 in 2023 si 18 filme de scurtmetraj in 2024, fata de 16 in 2023.

Romania are peste 8.000 de biblioteci, dar doar 1 din 10 romani le frecventeaza constant, adica 2,4 milioane

Cine ar spune ca bibliotecile mai conteaza, cand marile carti au fost deja ecranizate? Bibliotecile, desi frecventate constant numai de 2,4 milioane de oameni, au un public mic, dar fidel in comparatie cu salile de cinema.

Romania a avut 8.100 de biblioteci in 2024, cu 150 mai putine decat in anul anterior. Cele mai multe au disparut din mediul rural. Practic, la sat, acolo unde e cea mai mare nevoie de carti gratuite, pe care tinerii sa le imprumute, bibliotecile s-au inchis. Din 5.000 de biblioteci, cate erau in 2023 in mediul rural, au mai ramas 4.850.

In ceea ce priveste colectiile detinute, bibliotecile nationale aveau 26,5 milioane de volume, bibliotecile universitare aveau 30,5 milioane de volume ssi biblioteci publice circa 42 de milioane de volume, potrivit datelor INS.

In 2024, unui utilizator activ al bibliotecilor publice i-au revenit, in medie, 51 de volume existente in fondurile bibliotecilor, insa doar 12 volume au fost efectiv imprumutate spre lectura. Dar, cu toate ca bibliotecile nu sunt vizitate de cetateni mai des, ele platesc salariile a 9.100 de romani.

Romania are peste 500 de ziare, dar online-ul domina: 320 digitale fata de 176 tiparite. La reviste, hartia inca rezista si 1.300 apar in print si doar 600 online

Circa 3.300 de oameni tin presa in viata in Romania, numar chiar mai mic decat angajatii unei multinationale din Romania. Spre exemplu, cel mai mare producator de carne de pasare, dupa capacitatea realizata in 2025, Carmistin, are 4.600 de oameni. Totusi, acest sector, mai degraba vocational, are inca oameni care il aleg.

In anul 2024, activitatea editoriala a fost sustinuta de 585 de edituri, care au realizat un total de 1.021 titluri de publicatii online si 1.677 titluri de publicatii tiparite. Tirajul anual al periodicelor tiparite a insumat 60,3 de exemplare, ceea ce arata ca presa tiparita se mentine inca bine, in ciuda extinderii mediului online.

Ziarele au 320 de titluri online si 176 de titluri tiparite. Acestea au generat un tiraj anual de 25,5 milioane de exemplare. Dintre acestea, ziarele cotidiene au avut cel mai mare impact, cu 16,5 milioane de exemplare, arata datele INS. Revistele au inregistrat cel mai mare numar de titluri, atat online (600), cat si tiparite (1.294). Cu toate acestea, tirajul anual al revistelor tiparite a fost de 8,3 milioane de exemplare.

In Romania ceea ce priveste celelalte tipuri de media, in anul 2024, functionau 579 de posturi de radio cu difuzare terestra, la care se adaugau 8 posturi care transmit prin cablu si internet si 18 posturi cu difuzare prin satelit. In ceea ce priveste televiziunile, sunt doua televiziuni terestre, in timp ce majoritatea televiziunilor sunt prin cablu si internet, 255 la numar, iar alte 68 de televiziuni difuzau prin satelit.