Eveniment

Legea pensiilor "incalca brutal independenta justitiei" si "elimina de facto pensia de serviciu pentru magistrati", arata motivarea Inaltei Curti de Casatie si Justitie (ICCJ).

Presedinta Inaltei Curti de Casatie si Justitie, Lia Savonea, a convocat vineri, 5 decembrie, la ora 12:00, Sectiile Unite ale instantei supreme pentru a analiza oportunitatea sesizarii Curtii Constitutionale cu privire la noul proiect de lege privind pensiile de serviciu ale magistratilor.

Decizia a fost adoptata in unanimitate, 102 judecatori din 102 prezenti.

La precedenta sesizare formulata de ICCJ, judecatorii Curtii Constitutionale au declarat legea neconstitutionala pe motive de forma, extrinseci.

Judecatorii au decis "sesizarea Curtii Constitutionale cu privire la acest proiect de lege pentru incalcarea prevederilor articolului 1 al. 3 si al. 5, articolul 16 al. 1, articolul 114, articolul 124 al. 3, articolul 133 al. 1, articolul 147 al. 4 precum si articolul 148 al. 2 si 4, in sinteza pentru urmatoarele aspecte"

Potrivit documentului, "proiectul de act normativ discrimineaza magistratii fata de alte categorii de beneficiari de pensii de serviciu, incalca brutal independenta justitiei, elimina de facto pensia de serviciu pentru magistrati, incalca standardele internationale statuate prin jurisprudenta Curtii de Justitie Europene, Curtii Europene a Drepturilor Omului, incalca de asemenea caracterul obligatoriu al deciziilor Curtii Constitutionale, utilizeaza de asemenea termeni ambigui si neclari si prezinta lacune normative care fac legea incompatibila cu standarde de calitate si previzibilitate intr-un stat de drept, astfel cum sunt ele stabilite prin jurisprudenta Curtii Constitutionale".

ICCJ arata ca "analiza a reliefat urmatoarele aspecte care fac solutia normativa in opinia sectiilor unite ale Inaltei Curti de Casatie si Justitie si in concordanta cu jurisprudenta anterioara a Curtii Constitutionale incompatibile cu regulile Constitutiei".

Referitor la caracterul de urgenta invocat de Guvern, judecatorii sustin ca acesta "nu a fost demonstrat sau a fost construit pe o realitate contrafactuala pentru urmatoarele motive. Pe de o parte, invocarea conditionalitatilor Jalonului 215 din PNRR a fost scoasa din context si este neconforma cu realitatea potrivii documentelor comunicate de Comisia Europeana. Obiectul acestor comunicari ale Comisiei, nefiind stabilirea modalitatii de pensionare, care fusese anterior apreciat ca indeplinit, ci propunerea initiala referitoare la supraimpozitare".

In plus, se arata ca "invocarea conditiilor economice care necesite interventia nu a fost justificata de executiv, lipsind orice fel de date care sa arate impactul economic pentru anii imediat urmatori si care astfel ar fi justificat urgenta invocata".

Din perspectiva claritatii legislative, "legea incalca obligatiile constitutionale de claritate a reglementarii pentru asigurarea previzibilitatii si predictibilitatii consacrate de articolul 1 aliniatele 3 si 5 din Constitutia Romaniei. In concret, legea utilizeaza termeni juridici inexistenti in fondul normativ si nedefiniti in continutul prezentei propuneri normative, creand neclaritate si imprevizibilitate".

Referitor la impactul asupra magistratilor, documentul arata ca "legea afecteaza principiul securitatii raporturilor juridice, creand in mod cumulativ modificari abrupte ale statutului magistratului in tranzitie reala. Astfel, contrar discursului public, prin culoarea normelor referitoare la esalonarea varsteii personale, esalonarea vechimei in munca si esalonarea eliminarii perioadelor asimilate pentru vechimea in specialitate, 45% dintre magistratii in functie au o crestere brusca la 65 de ani, iar 21% au o crestere brusca la 60-64 de ani. Deci discutam de o estimare de 66% dintre magistratii in functie".

Cel mai dur argument vizeaza discriminarea. "Legea creeaza discriminare evidenta intre categoriile de pensii de serviciu, fiind net defavorabila magistratilor, desi magistratii sunt singuri care au statut constitutional garantat. La toate categoriile standardul minim de calcul este de 65% din indemnizatiile brute. La magistrati este mult inferior. Comparativ cu celelalte categorii de beneficiare pensiilor de serviciu, numai in cazul magistratilor plafonarea este drastica, respectiv limitata la 70% din net. La alte categorii existand limitari raportate la valoarea neta mult superioare, de la 80% in sus".

In final, judecatorii spun ca "discriminarea este evidenta si nejustificata raportat la motivele invocate in expunerea de motive a executivului in conditiile in care efortul bugetar pentru plata pensiilor magistratilor este minim raportat la totalul cheltuielor pensiilor de serviciu".