Eveniment

￢ Coalitia de guvernare nu s-a inteles nici ieri asupra formei finale a proiectului legii bugetului de stat pe 2026. Asa ca bugetul pe anul in curs va intra in vigoare, probabil, in aprilie ￢ Este cel mai intarziat buget din ultimii 35 de ani, cu consecinte serioase pentru economie, iar justificarile pentru amanarea adoptarii lui nu stau in picioare, pentru ca 2026 nu este primul an in care lipsa banilor a creat divergente intre negociatorii bugetului.

Bugetul pe acest an ar urma sa fie baza relansarii viitoare, repeta, pana la saturatie, responsabilii politici. Ar urma sa fie un buget in care accentul cade pe investitii, nu pe consum si ar urma sa insemne o schimbare de paradigma, spune Alexandru Nazare, ministrul finantelor. Dar nu este asa. Un buget este construit pentru 12 luni, nu pentru 9 luni. In plus, neadoptarea lui vine cu cateva conditionari sensibile. Care se refera, in primul rand, la cheltuieli.

Daca un buget pe anul in curs nu este aprobat cu trei zile inainte de 1 ianuarie, atunci administratia statului va functiona pe baza bugetului anului anterior, aplicandu-se regula 1/12 (pana la aprobarea legii bugetului). Functionarea statului se axeaza pe necesitati - se platesc pensiile si salariile, dar investitiile noi sunt blocate.

Ce presupune regula 1/12

Ce este regula 1/12? Explica legea 500/2002 a finantelor publice: inseamna ca administratia nu poate cheltui, intr-o luna, mai mult decat a douasprezecea parte din bugetul total aprobat pentru anul precedent. In 2025, bugetul initial de venituri a fost aprobat la 581 mld. lei, dar, pe parcurs, s-au mai facut ajustari. Deci cheltuielile pe 2026, in lipsa bugetului aprobat, nu pot depasi 48,5 mld. lei/luna, daca ne uitam la legea bugetului, aprobata de Parlament. In ianuarie 2026, cheltuielile au fost de 54 mld. lei, deci peste limita impusa de legea 500. Sa presupunem ca luam insa in calcul veniturile de final de an, care au fost de 663 mld. lei. Aici cheltuielile, pe ianuarie 2026, s-au incadrat in legea 500 - cheltuieli posibile de 55 mld. lei si cheltuieli efective de 54 mld. lei.

Dar mai este ceva ce spune legea 500, anume: in lipsa bugetului pe anul in curs, nu pot fi incepute proiecte noi, ci sunt finantate doar investitiile in derulare.

In cazul bugetelor locale, directiile de finante publice pot sista alocarile de sume defalcate (cele care vin de la centru), limitand cheltuielile la incasarile proprii ale UAT-urilor. Nu s-a intamplat, deocamdata.

Cum am ajuns in ianuarie pe excedent?

Toata lumea s-a bucurat si administratia s-a laudat ca bugetul in ianuarie a fost pe excedent. Dar cum a ajuns acesta pe excedent? In primul rand, au crescut veniturile, pentru ca majorarile de taxe inca produc efecte. In al doilea rand, cheltuielile au fost mai mici cu 3,5 mld. lei (minus 6%) fata de ianuarie 2025. Dar mare parte din aceste resurse pastrate in buget sunt tocmai bani ce in ianuarie 2025 fusesera alocati investitiilor. Din cele 3,5 mld. lei din "economii", 2,7 mld. lei sunt bani (din buget si fonduri UE) care, in ianuarie 2025, s-au regasit in investitii. Pentru ca legea 500/2002, interzice, in lipsa bugetului pe anul in curs, demarerea de investitii noi. Si unde s-a pierdut atunci "anul investitiilor", anul "schimbarii de paradigma?" Anul in care Romania asteapta 20 de miliarde de euro doar de la UE?

Nu cumva guvernului ii convine sa mearga cat mai mult timp pe bugetul de anul trecut, astfel incat sa inhibe cheltuielile, fiind mai aproape, astfel, de deficitul de 6% din PIB pe care si-a l-a propus pentru 2026? Dar poate exista crestere economica bazata pe acest calcul? Este rezonabil sa sacrifici cresterea economica pe altarul deficitului?

Cine-i de vina?

PSD il acuza pe premierul Ilie Bolojan (PNL) ca ar fi provocat ieri un nou blocaj in coalitia de guvernare, in cadrul negocierilor pentru elaborarea bugetului.

PSD spune ca premierul ar fi inclus in proiectul sau de buget o serie de prevederi care contravin total solicitarilor exprimate anterior de liderii partidelor.

"Prim-ministrul Ilie Bolojan a provocat astazi un nou blocaj in coalitia de guvernare, in cadrul negocierilor pentru elaborarea bugetului de stat. In mod deliberat, premierul a inclus in proiectul sau de buget o serie de prevederi care contravin total solicitarilor exprimate anterior de liderii partidelor care ii asigura sprijinul parlamentar. Prin aceasta atitudine inflexibila si sfidatoare la adresa partenerilor de coalitie prim-ministrul devine direct responsabil de blocarea adoptarii bugetului si de instabilitatea pe care o induce in actuala guvernare", scrie PSD pe pagina sa de Facebook.

"In aceste conditii, imediat dupa primirea formei scrise a proiectului de buget, conducerea PSD se va reuni pentru a decide actiunile politice care se impun", ameninta social-democratii.

Altii sunt mai optimisti. Presedintele Senatului, Mircea Abrudean (PNL), a spus ieri, la Europa FM, ca bugetul va putea fi aprobat in urmatoarele zile si va fi unul cu crestere de 1% bazat pe investitii, nu pe consum.

"La buget se lucreaza de ceva timp. Au fost discutii cu fiecare ministru in parte, cu fiecare ordonator principal de credite. S-au stabilit limitele bugetare, s-a stabilit directia. Sigur ca era nevoie ca acest pachet de reforme sa fie adoptat. Iar bugetul ar trebui sa intre in linie dreapta in urmatoarele doua saptamani, din punctul meu de vedere, adica sa fie adoptat in guvern poate chiar saptamana viitoare, spre final. Vom vedea cum evolueaza lucrurile, apoi sa vina in Parlament", spune Abrudean.

"Acest buget va fi un buget echilibrat, un buget record din perspectiva investitiilor, cu aproape 8% din PIB, adica aproape 160 de miliarde de lei, care vor merge spre investitii", a mai spus presedintele Senatului.