Eveniment

Romania se afla in randul statelor membre ale Uniunii Europene cu cele mai scazute costuri ale vietii, insa nivelul de trai ramane sub media comunitara din cauza veniturilor mai mici. Un cos de bunuri si servicii care costa 100 de euro la nivelul UE, in Romania, in 2024, avea valoarea de 64 de euro, in timp ce PIB-ul pe locuitor, ajustat la paritatea puterii de cumparare (PPC), a fost de 77% din media UE, potrivit INS.

Cea mai scazuta valoare a PIB-ului pe cap de locuitor in 2024 a fost inregistrata de Bulgaria, care se situeaza cu 34% sub media UE, iar cel mai ridicat nivel al PIB-ului pe cap de locuitor din Uniunea Europeana - cu 145% peste media UE - a fost raportat de Luxemburg. Acest nivel este explicat partial de faptul ca un numar mare de cetateni straini reprezinta o pondere ridicata din totalul fortei de munca a tarii si contribuie astfel la PIB-ul Luxemburgului, desi nu fac parte din populatia rezidenta.

Indicele de volum al PIB, indicator urmarit de Eurostat, reprezinta raportul dintre fiecare agregat de cheltuieli PIB convertit intr-o valuta unica de comparare cu ajutorul Paritatii Puterii de Cumparare (PPC) al unei tari si acelasi indicator al tarii baza de comparare.

Paritatea Puterii de Cumparare (PPC) exprima numarul de unitati de valuta necesare pentru cumpararea intr-o tara a aceluiasi volum de bunuri si servicii care se poate obtine cu o unitate monetara a tarii baza de comparare (Austria in anii 1993 si 1996, iar din 1999 media UE). PPC exprima raportul intre preturile practicate in conditiile pietei interne a fiecarei tari.

In clasamentul european al nivelului preturilor pentru consumul final al gospodariilor populatiei, Romania ocupa penultimul loc, cu un indice de 64% din media UE, fiind devansata doar de Bulgaria (61%). La polul opus se afla Danemarca (141%), Irlanda (137%) si Luxemburg (131%), state in care costul vietii este cu mult peste media europeana.

Diferentele sunt semnificative si fata de economii mari din UE: in Germania indicele preturilor este de 109%, in Franta de 111%, iar in Italia de 97%. Prin comparatie, Romania ramane o economie cu preturi structurale scazute, atat la bunuri, cat si la servicii.

Cat costa alimentele

Unul dintre capitolele la care Romania iese in avantaj in comparatia cu restul Uniunii Europene este cel al alimentelor. Potrivit datelor Eurostat, Romania este cel mai ieftin stat membru al UE la alimente si bauturi nealcoolice, cu un nivel al preturilor de 78% din media europeana. Diferenta este vizibila nu doar fata de Vest, ci si fata de economiile din regiune: in Polonia indicele este de 87%, in Slovacia de 84%, iar in Ungaria de 95%.

Raportat la marile economii occidentale, decalajul este si mai clar. In Italia, preturile alimentelor sunt deja peste media UE, la 101%, la fel in Germania unde ajung la 103%, in Franta ajung la 109%, iar in Luxemburg urca la 124%. Practic, pentru acelasi cos alimentar, un consumator din Romania plateste semnificativ mai putin decat unul din Europa de Vest.

Acest diferential de pret explica in buna masura de ce presiunea costului vietii este resimtita diferit in Romania, chiar daca veniturile sunt mai mici. Alimentele au o pondere importanta in bugetele gospodariilor, iar faptul ca ele raman relativ ieftine atenueaza impactul salariilor sub media UE si sustine consumul intern, inclusiv in perioadele de inflatie ridicata.

In cazul bauturilor alcoolice si al produselor din tutun, Romania are un indice al nivelului preturilor de 87% din media UE, un nivel apropiat de cel din Polonia (83%) si Slovacia (83%), dar semnificativ sub economiile din Vest. In Irlanda, de exemplu, preturile la aceasta categorie ajung la 203% din media UE, in mare parte ca urmare a taxarii ridicate, iar in Finlanda la 173%.

Diferenta reflecta in principal politici fiscale diferite, mai degraba decat costuri de productie sau de distributie.

La imbracaminte si incaltaminte, Romania se afla tot la 87% din media UE, un nivel comparabil cu Ungaria (86%) si sub Polonia (103%), dar mult inferior fata de state precum Danemarca (133%), Suedia (123%) sau Luxemburg (112%). In acest segment, diferentele sunt influentate de lanturile de retail internationale, care practica politici de pret mai apropiate intre tari, dar ajustate la puterea de cumparare locala.

Cel mai mare decalaj apare insa la administrarea locuintei, apa, electricitatea, gazele si alti combustibili, unde Romania are un indice de 50% din media UE, unul dintre cele mai scazute din Uniune, la egalitate cu Polonia si peste Bulgaria (39%). Prin comparatie, aceleasi cheltuieli depasesc media UE in Germania (116%), Franta (123%), Luxemburg (180%) sau Irlanda (187%).

Serviciile reflecta nivelul veniturilor

Si pe zona serviciilor, Romania este una dintre cele mai ieftine economii din Uniunea Europeana, insa diferentele de pret spun o poveste mai complexa decat simpla comparatie de costuri. Potrivit datelor Eurostat, transportul se situeaza la 78% din media UE, recreerea, sportul si cultura la doar 64%, iar restaurantele si serviciile de cazare la 71%.

Prin comparatie, in economii precum Danemarca, Germania sau Franta, aceste servicii depasesc media UE cu 10% pana la 50%, in functie de categorie. De exemplu, restaurantele si cazarea ajung la 149% din media UE in Danemarca si la peste 110% in Germania si Franta, iar serviciile de recreere si cultura sunt semnificativ mai scumpe in aproape toate statele vest-europene.

Diferentele nu tin insa doar de costuri mai mici cu forta de munca sau de chirii mai reduse. Ele reflecta, in primul rand, nivelul veniturilor si al cererii interne. In Romania, consumatorii sunt mult mai sensibili la pret in zona serviciilor, iar capacitatea de a plati pentru transport, restaurante, divertisment sau turism intern este limitata de nivelul salariilor. Acest lucru pune o presiune structurala asupra preturilor si limiteaza marjele jucatorilor din aceste sectoare.

Preturile mai mici se vad si in calitatea si diversitatea serviciilor, mai ales in afara marilor orase. Daca in marile centre urbane oferta incearca sa se apropie de standardele occidentale, la nivel national serviciile raman inegale, cu investitii mai putine si optiuni limitate.