Companii

Cu siguranta traversam o perioada complicata, in care avem mai multe intrebari decat certitudini, insa o certitudine este ca acest "Top 1.000 cele mai mari companii din Romania" este la a noua editie. In conditiile in care vedem ce dinamica exista in media, faptul ca acest anuar, in format print, isi face loc pe piata si este urmarit ne da incredere.

Arata ca, daca esti pe drumul corect, daca ai o strategie buna, atunci, indiferent ce se intampla in economie, indiferent ce se intampla pe plan intern sau international, vei reusi sa mergi mai departe.

Spuneam ca, din punct de vedere macroeconomic, suntem intr-o incetinire in ultimii doi ani, dar ramanem pe linia de plutire, iar venind si mai la zi, asteptam, desigur, executia bugetara pe primele doua luni. In ianuarie a fost foarte buna. Iata ca, odata cu Anul Nou - stiti ca Anul Nou, in unele culturi, este la echinoctiul de pe 21 martie - inteleg din primele convorbiri inainte de conferinta ca incep vanzarile in retail sa se dezmorteasca. Asa ca trebuie sa avem incredere ca putem sa mergem mai departe, asa cum am traversat toate aceste situatii foarte dificile. Trebuie sa ne amintim, practic, de unde a plecat economia romaneasca si vom vedea imediat ce performante am realizat in ultimul deceniu, ca o garantie a traseului pe care il vom avea in perioada urmatoare si de ce consideram noi ca este relevant acest top.

"Top 1.000 cele mai mari companii din Romania" este relevant pentru ca ori lucrati pentru o firma din top 1.000, ori o firma din acest top va este client sau furnizor, ori sunteti finantatori. Incet, incet, aceasta "stampila" - "lucrez pentru o firma din Top 1.000" - va deveni o marca de onoare. Vorbim ca angajat, ca director, ca manager, ca intern. Trebuie sa ajungem, bineinteles, sa gandim cum facem sa ajungem la performanta de a spune ca "suntem furnizori pentru jumatate din companiile din Top 1.000". Imi amintesc cum Daniel Dines de la UiPath - cea mai frumoasa poveste de business din ultima decada a Romaniei - spunea: "Lucram cu trei sferturi din Fortune 500". La fel, acest anuar isi va atinge scopul pe masura ce oamenii se vor gandi: "Vreau sa fiu in top, vreau sa fiu printre cele mai mari companii din Romania, vreau sa livreze pentru cat mai multe din Top 1.000 companii din Romania".

De ce facem aceste intalniri? Care este scopul lor? In primul rand, de evaluare - sa vedem unde suntem -, apoi de reflectie si, bineinteles, pasul urmator: actiunea. Vazand ce se intampla in jur, vom face si noi astfel incat ceea ce au realizat alte tari, ceea ce altii au realizat si sunt in fata noastra, sa putem lua aceste exemple si sa cream, sa ne asumam si pentru urmatoarea perioada nivelul de crestere pe care l-am avut pana acum.

Cum sa creezi campioni nationali si mondiali prin decizii strategice? Suntem in momentul in care economia romaneasca, la 20.000 de euro per capita, are nevoie de inca un salt. Inca un salt. Iar acum conditiile de piata sunt complicate, cum spuneam. Ne-am indatorat cam mult, dar avem resursele, avem resursele financiare, avem resursele umane pentru face saltul urmator. Pur si simplu, cred ca este nevoie doar de un plan.

Iar acest "Top 1000"... Primele firme din Romania din punctul de vedere al cifrei de afaceri, care descriu situatia economica - deci 46% au pondere, vom vedea imediat, in cifra de afaceri totala a Romaniei - de starea lor, de increderea lor in economie va depinde evolutia prosperitatii noastre si a cresterii economice in urmatorul deceniu. Iata, un deceniu de vis pentru economia romaneasca: in ultimii 10 ani avem o dublare a cifrei de afaceri in total. (foto 1)

1.

2.

3.

Si ce observam... Desi, aparent, pana in 2022 crestea ponderea companiilor din Top 1000, iata ca in ultimii ani a inceput sa scada; la 44% am ajuns. Ce inseamna asta? Inseamna ca sectorul IMM-urilor, companiile mici si mijlocii, reuseste sa aiba un ritm de crestere mai ridicat si astfel isi mareste ponderea. Avem nevoie ca, in cadrul acestui sistem, pe masura ce din marile companii - care absorb cel mai repede cele mai bune resurse umane si cele mai bune tehnologii - sa "capilarizeze" in ecosistem, catre furnizori, catre clienti, pentru ca avem o circulatie permanenta si de oameni, si de bune practici intre marii jucatori si IMM-uri, astfel incat toata economia sa faca pasul urmator. Unde sunt profiturile? De alta data, cum spuneam, traversam o perioada un pic mai dificila, care se vede fata de recordul obtinut in 2022 din punctul de vedere al profiturilor nete. Rezultatul net - vorbim de pierderi scoase din profituri. (foto 2)

Ce este produsul intern brut? Este suma profiturilor si salariilor. Vedem incetinirea profiturilor, automat si rezultatul PIB-ului. Fata de raportarea la cifra de afaceri, stam inca foarte bine. Ganditi-va: anul trecut, la 200 de miliarde rezultatul net, 100 de miliarde de lei dividende incasate de persoanele fizic. Daca te uiti la Ministerul de Finante, la linia de impozitare a veniturilor din dividende pentru persoane fizice, poate putini stiu ca persoanele fizice au avut incasari de 100 de miliarde de lei - dividende, adica 20 de miliarde de euro. Deci, practic, se formeaza capital in Romania, iar de acum incolo ceea ce este foarte important este sa punem acest capital la lucru, impreuna, bineinteles, cu capitalul bancar si cu ceea ce vine de pe bursa.

Salariatii romani... Nu stiu daca va dati seama cat sunteti de performanti. Dumneavoastra, practic, v-ati dublat productivitatea in ultimii zece ani. Deci numarul de salariati a ramas constant insa, asa cum am redat anterior, profiturile s-au dublat, cifra de afaceri s-a dublat in economie. Ce inseamna asta? Ca, din punctul de vedere al resursei umane, resursa umana din Romania devine din ce in ce mai competenta si are capacitatea de a face saltul urmator necesar. Insa, pentru toate acestea este nevoie de o punere la un loc a resurselor, atat cele private, cat si cele de stat si administratia. Nu va mai merge, de acum inainte, sa gandim acest clivaj stat-privat, sa acceptam acest clivaj, pentru ca e nevoie de parghii din ambele parti pentru ca Romania sa inainteze, intr-adevar, spre ceea ce ne dorim, spre egalitatea cu Occidentul din punctul de vedere al PIB per capita. (foto 3)

Si acum, daca intram in adancime, este foarte important sa vedem ce ne-a dus inainte, pentru ca, vazand ce ne-a dus inainte, automat vom sti ce ne poate duce mai departe. Si am mai prezentat aceste date, dar cred ca sunt, din punctul meu de vedere, cele mai importante, si anume evolutia valorii adaugate din economie pe ramuri. Deci aici datele sunt din 2022; abia au aparut cele pe 2023, pentru ca statistica are un lag de 2-3 ani la nivelul acestor date. Si avem dublarea PIB-ului in ultimul deceniu, grosso modo. Insa, dupa cum vedem, 133% cresterea - spunem o dublare. Si acum e important cine a crescut peste si cine a crescut sub. Deci care au fost vectorii de crestere. Si iata: informatii si comunicatii - stim foarte bine - plus 256%. Valoarea adaugata din informatii si comunicatii este undeva cam la jumatate din industrie.

Activitati profesionale, stiintifice si tehnice. Aici avem tot activitati asimilate IT&C; este vorba de centrele de servicii, gen London Stock Exchange - stim, are peste 1.000 de angajati in Romania.

Vreau sa va arat o diferenta si unde avem noi o resursa nefolosita pe care ne putem baza, mai ales de acum incolo, cand statele, tarile si regiunile se intorc mult mai mult la ceea ce pot face intern, in conditiile in care vedem aceasta destabilizare uriasa la nivel global. Nu putem sa nu legam criza financiara din 2008-2009 - care era gata sa dea Occidentul peste cap - de razboaiele care au izbucnit in ultimii trei ani si de pandemie. Deci asistam la o reasezare tectonica a marilor forte geopolitice si economice. Si aceasta reasezare se intampla cu mari suferinte si, iata, inclusiv ajungand la nivelul conflictelor armate.

De ce? Pentru ca se reasaza fortele lumii. Si atunci, toata lumea, asa cum s-a intamplat in pandemie, incepe sa se uite foarte mult la ce poate face intern. Ei, ce putem face noi? Ceea ce avem la indemana. Din pacate, ce ne arata Top 1000 cele mai mari companii din Romania? Firmele din comert au crescut foarte mult. Foarte bine ca au crescut, pentru ca sunt un vector de modernizare si, daca te uiti in orasele mici si mijlocii, acolo este, sa spunem, partea cea mai moderna a orasului, la supermarket. De acolo, ele va trebui sa atraga si sa duca mai departe modernizarea in comunitatile de business respective. Comertul a avut o crestere a valorii adaugate de 300% in acest ultim deceniu, dar, din pacate, industria alimentara, dupa cum vedeti, a avut o crestere de doar 30%.

Deci 1 la 10 avem raportul intre cresterea comertului si cresterea industriei alimentare, in conditiile in care stie toata lumea ce resurse agricole are Romania. Intrebarea pentru perioada urmatoare este deci cum facem sa revenim in zona aceasta a industriei alimentare, sa-i crestem valoarea adaugata, ponderea si valoarea adaugata bruta. Este inacceptabil ca in topul sectoarelor economice industria alimentara in Romania sa fie doar, iata, pe locul 8 sau 9. Bineinteles, agricultura este si ea prezenta; se pot privi aceste sectoare impreuna. Dar, inca o data, e foarte bine ca avem informatii si comunicatii, activitati profesionale - vectori de crestere - dar aici este o rezerva pentru urmatorul deceniu. Si vedem:

Ziarul Financiar scrie despre atatea afaceri din industria alimentara care astazi sunt la 100.000 euro, 1 milion, 2 milioane de euro si care vor ajunge, prin strategii de business, la zeci de milioane. Abia s-a lansat Investalim, program de ajutoare de stat in aceasta directie.

In cadrul industriei, haideti sa vedem cine a impins cresterile si cine este sub medie. Industria prelucratoare, in ansamblu, a crescut doar cu 70%. Bineinteles, sectorul auto - dar, iata, surpriza: cu toate ca vorbim foarte mult de Dacia, de Ford si de sutele de mii de oameni care lucreaza in industria mijloacelor de transport si cat de mult este "starul" Romaniei, ca sa spunem asa, totusi este la 70% din industria alimentara ca valoare. De ce? Pentru ca valoarea adaugata este redusa cand doar importi diverse componente sa le asamblezi- nu ai produsul final. Surprinzator, iata, in textile, imbracaminte, pielarie, valoarea adaugata raportata la cifra de afaceri este mai mare decat in industria mijloacelor de transport.

Bineinteles, aici nu am vorbit, dar daca ne intoarcem putin in IT&C: unde avem cea mai mare valoare? 60% in informatii si comunicatii, activitati profesionale si stiintifice. De ce? Pentru ca nu ai resurse pe care sa le... inputul tau, practic, este un calculator, energie si conexiunea la internet, iar profiturile si salariile au in outputul final o pondere mult mai mare. Ne intoarcem la industrie si vedem cine ne-a dus inainte din punct de vedere industrial. Pe primul loc: cauciuc si mase plastice. Am vizitat in ianuarie Continental Anvelope la Timisoara, fabrica foarte puternica, mii de angajati. Vedem si investitiile de la Slatina, avem Pirelli, avem Nokian recent la Oradea.

Mai departe, industria constructiilor metalice. Iarasi, in conditiile in care Romania, in urmatorii 10 ani, va cheltui pe infrastructura zeci de miliarde de euro, aceasta piata strategica trebuie sa mearga mai sus. Din pacate, medicamentele... Suntem foarte, foarte slabi la medicamente. Cel mai mare deficit comercial astazi Romania nu il mai are pe energie, ci il are pe medicamente si substante si produse chimice. Acestea sunt lucrurile pe care, practic, Guvernul, Ministerul Economiei, impreuna cu asociatiile patronale, impreuna cu bancile finantatoare trebuie sa le discute, ca sa vedem ce putem sa facem in urmatorii 10 ani, sa avem o crestere din aceste zone cu mare potential, in conditiile in care alte domenii ale economiei nu mai produc ceea ce au produs in ultimii 10 ani.

Din punctul de vedere al repartitiei pe judete a companiilor din Top 1000, ce s-a intamplat in ultima decada? Avem o concentrare a marilor companii in Bucuresti, de la 386 la 429. Avem aceasta situatie care poate deveni si trebuie sa devina un factor de crestere, o sursa de crestere a economiei pe urmatorii 10 ani, si anume disparitatea regionala. Vedem aici - cifra din fata este situatia prezenta, iar cealalta era acum 9 ani. Iata, din pacate, Iasiul a coborat de la 12 companii in Top 1000 la 8 companii. Bacaul a ramas pe pozitii. Vasluiul, infim, desi dispune de resurse agricole deosebite. Si exact aici se leaga lucrurile - vedeti slabiciunea industriei alimentare. Vom avea autostrada in Moldova. Romania va fi traversata de la vest la est si de la sud la nord de autostrazi in urmatorii cinci ani.

Vom adera la OECD, avem Schengen-ul. Urmeaza o perioada in care necesitatea omogenitatii, practic a unei distribuiri mai bune decat pana acum a capitalului, va fi un factor de crestere. Am putea spune ca marile centre de business va trebui sa fie "noul vest" pentru judetele care au ramas in urma. Deci, iata, disparitati: Timisul a crescut - este la 40-50 de companii; Clujul la fel - de 10 ori mai multe companii in Top 1000 fata de estul tarii.

Si sa nu ne gandim, cand vorbim de investitii si avem aceasta tema - "crestem prin investitii" - doar la investitiile straine, care bineinteles vor lua mult mai mult in considerare aceasta zona. Exista o resursa: investitiile facute de companii locale, companii care astazi sunt poate "insularizate" in anumite regiuni ale tarii si care, prin infrastructura, isi vor majora amprenta la nivelul intregii tari. Este un spatiu imens de crestere pentru perioada urmatoare in Romania, avand in vedere noile facilitati de infrastructura. Cum se vede, practic, aceasta distributie a marilor companii in angajabilitate? Pentru ca despre asta vorbim: businessul are ca finalitate prosperitatea locuitorilor Romaniei. Iata, judetele vaduvite de investitii au raportul intre numarul total de angajati dintr-un judet fata de populatie foarte redus. (foto 4)

Pentru ca noi suferim foarte mult din acest punct de vedere: Romania are 18-20 de milioane de locuitori, cu doar 5,5-6 milioane de salariati. Acelasi numar de salariati il are Cehia sau Ungaria, cu o populatie la jumatate. Deci o pondere la nivelul tarii undeva de 25%. Iata ce au realizat investitiile in Bihor: avem, practic, un raport dublu. Arad, Bihor, Timis - nu mai vorbim - 40%, adica 4 din 10 locuitori ai judetului sunt salariati. Dincoace, in Botosani si partea estica, suntem la 2 din 10. Dar iata ca nu a venit o companie din Timis la cota bursei anul acesta, ci Electroalfa, care a devenit un "star". Practic, am avut o suprasubscriere exceptionala in transa investitorilor de retail, un interes absolut - unul dintre cei mai mari angajatori. Sunt "mladite" de crestere, vine primavara, ca tot suntem in sezon, si pentru aceasta regiune a tarii. In Est va veti putea multiplica banii intr-un ritm mult mai rapid decat in celelalte piete.

Sorin Paslaru, redactorul-sef al Ziarului Financiar