Business Hi-Tech

￢ Expertii compara momentul cu cel al industriei tutunului din anii '90, cand companiile au fost obligate sa plateasca miliarde de dolari pentru ca au mintit publicul despre pericolele produselor lor ￢ Retelele sociale nu mai pot fugi de raspunderea pentru propriile decizii privind modul de functionare al platformelor. Timp de aproape trei decenii, companiile din Big Tech au avut un scut juridic aproape impenetrabil: Sectiunea 230 din Communications Decency Act, o lege federala americana din 1996 care spune, in esenta, ca "niciun furnizor sau utilizator al unui serviciu informatic interactiv nu va fi tratat ca editor sau autor" al informatiilor publicate de altii. Daca un utilizator publica continut daunator, platforma nu era responsabila - nu ea era "editorul". Procesele se opreau de cele mai multe ori devreme, fara sa ajunga la un juriu. In 48 de ore, doua jurii americane au spart acest scut. Pe 25 martie 2026, un juriu din Los Angeles a constatat ca Meta (prin Instagram) si Google (prin YouTube) au fost "neglijente in proiectarea si operarea" platformelor lor si au creat "produse defecte" care au contribuit la depresia si gandurile suicidare ale unei tinere de 20 de ani, obligandu-le sa plateasca 6 milioane de dolari despagubiri. Cu o zi inainte, un juriu din Santa Fe, New Mexico, a condamnat Meta la 375 de milioane de dolari in penalitati civile - maximul prevazut de lege -, constatand ca a permis exploatarea sexuala a copiilor pe platformele sale, potrivit CNBC.