Eveniment

￢ Nu trebuie sa ne speriem de "Europa cu doua viteze", a spus presedintele Nicusor Dan, prezent ieri la Bruxelles la reuniunea informala a sefilor de state si de guverne din UE (Consiliul European). Serios? Pentru ca in 2017 ne-am speriat zdravan si doar criza Covid a alungat aceasta stafie. Sau, mai degraba, i-a amanat spectacolul, dupa cum se vede.

Acum, la butoanele Comisiei Europene nu mai este Jean-Claude Junker, autorul primului draft al proiectului "Europei cu doua viteze", ci Ursula von der Leyen care ieri a trantit pe masa sefilor de state si de guverne un proiect, nu stim daca cvasiidentic cu cel al lui Juncker, dar avand aceeasi tinta asumata public: intarirea Uniunii Europene in fata concurentei Chinei si, iata acum, a SUA.

Ca sa intelegem putin. In UE exista doua curente antagonice: unul federelist (Europa sa devina un stat federal, asemenea SUA) si altul care vede Uniunea Europeana doar ca o piata mai mare. (Unul dintre motivele plecarii britanicilor din UE a fost presiunea mare pentru o integrare mai profunda, in vreme ce ei nu vedeau UE decat ca o piata).

"Europa cu doua viteze" ar fi ceva de mijloc: cine vrea mai multa integrare are usa deschisa. Cine nu, sa joace pe margine la propria-i petrecere. Daca ar fi doar atat, ai putea ridica din umeri si apoi ai trece mai departe. Dar nu este totul. Europa cu doua viteze ar putea insemna ca exista un "nucleu dur" si, apoi, "inelele lui Saturn" care se rotesc in jurul miezului. Iar, in nucleu vor patrunde doar cei care pot, nu toti cei care vor. Adica, daca ai o economie supercompetitiva, intri. Daca nu, te invartesti pana ametesti. Cum sunt cluburile elitiste americane: esti primit in club doar daca ai o avere de, sa spunem, 100 de milioane de dolari. Daca nu o ai, stai pe margine pana cand o faci. Daca nu o faci, stai pe margine pana crapi.

Asa a fost interpretata de tarile mici propunerea lui Juncker, chiar daca niciun cuvant din cele de mai sus nu se gaseste in planul lui. Tarile din Est, inclusiv Romania, s-au opus vehement pentru ca s-au simtit vizate. Au interpretat ca se incearca indepartarea lor de la masa deciziilor si ca cei bogati vor sa-si faca propriul club, beneficiind, in aceeasi vreme, de statutul de piata unica a Uniunii, care le permite sa vina si sa plece cand vor din tarile satelit.

Ce spune acum Ursula von der Leyen, sefa Comisiei Europene: "Europa are nevoie de propriile parghii de putere, iar noi le cunoastem. O economie puternica, o piata unica prospera, care poate face afaceri pe diferite piete si poate concura in intreaga lume. O capacitate puternica de inovare si tehnologie. Societati unite cu niveluri ridicate de educatie, talente si sisteme de sanatate si, mai presus de toate, o capacitate reala de a ne apara."

Perfect pana aici, dar mai departe?

Avem aici frustrarea Comisiei legata de opozitia Ungariei, a Slovaciei si, mai nou, a Cehiei, fata de obiectivele executivului european? Presedintele Frantei Emmanuel Macron s-a repezit sa imbratiseze, avant la lettre, propunerile Comisiei, asa cum o facuse si la lansarea proiectului Juncker.

La noi, presedintele Dan incearca sa stapaneasca emotia din fasa. El spune ca nu exista la nivelul UE vreo intentie de reglementare pentru regimuri diferite intre tari si ca Europa cu mai multe viteze "nu ar trebui sa ne sperie". Dar nici proiectul lui Juncker nu prevedea, in stadiul in care a fost prezentat public, vreo schimbare majora - schimbarile ar fi urmat sa vine. Pentru ca o integrare mai mare ar presupune o armonizare fiscala, de pilda. Este pregatita Romania sa se alinieze politicii fiscale a Germaniei?

In schimb Nicusor Dan spune ca Romania are "obiective".

"Obiectivele noastre sunt doua, mari. Unul este pretul energiei, cu cele doua componente, interconectare retele si taxele pe emisii de carbon, care ridica pretul. Asta este un punct", a spus Nicusor Dan. Al doilea obiectiv vizeaza banii pe competitivitate: "In momentul in care vom avea banii pe competitivitate in interiorul bugetului multianual 2028-2034, impartirea acestor bani sa fie facuta si pe criterii geografice, astfel incat sa nu adancim decalajul intre tarile mai dezvoltate si cele mai putin dezvoltate".

Poate sunt acestea obiectivele Romaniei, dar astfel de cereri se discuta la consiliile obisnuite si cand vor incepe analizele pe exercitiul financiar multianual viitor, nu la un summit extraordinar in care se vorbeste, practic, de o impartire a Europei in cercuri concentrice.