Business international

In ianuarie si februarie, inflatia din Polonia s-a situat la 2,1%, acolo unde o voia banca centrala. Aducerea ei la acest nivel de la cota maxima de peste 18% atinsa in februarie 2023 a fost un efort lung si greu la care au contribuit atat institutia, cat si guvernele. In martie, dupa o luna de razboi in Golful Persic in care preturile petrolului, gazelor naturale, ingrasamintelor si carburantilor au explodat peste tot in lume, inflatia anuala a sarit la 3%, potrivit datelor preliminare ale institutului de statistica polonez.

Este o crestere semnificativa pentru o singura luna, insa este una mai domoala decat s-au asteptat analistii. In cel mai pesimist scenariu, indicatorul ar fi urcat la 3,6%. Statistica oficiala confirma, asadar, ceea ce se stia de mult timp, si anume ca socul petrolier creat de razboiul din Orientul Mijlociu poate revitaliza semnificativ inflatia.

Polonezii au mai primit o veste proasta: criza din Golf majoreaza si costurile cu datoria statului polonez. Luni, randamentul obligatiunilor suverane cu scadenta la 10 ani, referinta pentru pretul la care se imprumuta un guvern, s-a situat la aproape 6%. La inceputul lunii martie, inainte ca SUA si Israelul sa atace Iranul, yieldul era de 4,9%. O crestere de un punct procentual a acestor randamente intr-o singura luna poate fi considerata mare.

Ce se intampla cu inflatia si cu obligatiunile poloneze in contextul razboiului din Golf si a ceea ce se prefigureaza a fi o noua criza energetica este valabil pentru toata Europa de Est. Diferenta este ca Polonia este cea mai puternica economie dintre toate si cel mai bine plasata pentru a infrunta ce va veni.

Inflatia a sarit in sus in martie si in zona euro. Acceleratia a fost in general moderata, de pana la un punct procentual, potrivit datelor preliminare ale Eurostat. De remarcat este ca scumpirile au accelerat in toate economiile mari in afara de Italia. In Germania inflatia a urcat de la 2% la 2,8%, in Franta de la 1,1% la 1,9% si in Spania de la 2,5% la 3,3%.

Daca in statele membre ale UE, dar care nu fac parte din zona euro bancile centrale nationale pot folosi instrumentele antiinflatie in functie de starea economiilor individuale, Banca Centrala Europeana poate actiona doar in interesul comun sau poate alege raul cel mai mic. In zona euro, din datele Eurostat reiese ca in martie cel mai puternic a accelerat inflatia anuala la energie, de la o contractie de -3,1% in fabruarie la 4,9%.

In Polonia, preturile carburantilor au crescut in martie cu 15,4%, iar fata de acum un an, acestea sunt cu 8,5% mai mari. Spre comparatie, preturile benzinei si motorinei si ale altor carburanti erau cu aproape 8% mai mici in februarie in raport cu aceeasi luna a anului trecut. De obicei, in astfel de situatii scumpirea carburantilor si energiei da tonul scumpirilor generalizate.

O problema cu calcularea inflatiei in Polonia, dar si in alte tari, este dinamica preturilor. Institutul de statistica polonez proceseaza datele care-i vin pana in ziua de 22 a fiecarei luni. Preturile benzinei si motorinei au crescut si dupa 22 martie, iar intre timp guvernul a aplicat mai multe frane scumpirilor. In UE in general tendinta preturilor carburantilor in martie a fost sa creasca de la o zi la alta. Ce va face in continuare inflatia in Polonia, Europa de Est si in zona euro?

In Polonia, accelerarea scumpirilor pare ca reflecta deocamdata doar carburantii. Ritmul de crestere a preturilor alimentelor, spre exemplu, s-a mentinut in martie la nivelul din februarie. Inflatia de baza, care exclude elementele volatile (energie, alimente) nu a crescut. Insa, din pacate, prognozarea traiectoriei inflatiei in Polonia si oriunde a devenit din nou extrem de incerta, din mai multe motive, explica cotidianul de business Rzeczpospolita.

In primul rand, sunt posibile diverse scenarii privind dezvoltarea evenimentelor din stramtoarea Ormuz. In al doilea rand, durata si efectele masurilor antiinflatie luate de guverne sunt de multe ori incerte. Apoi, cu cat conflictul din Golful Persic dureaza mai mult (dar si in functie de amploarea sa), cu atat efectele pe termen lung vor fi mai dureroase. Este posibil ca aceste efecte sa fie simtite cu intarziere, in tarifele la electricitate si gaze, printre altele.

De asemenea, ingrasamintele mai scumpe si preturile mai mari ale combustibililor vor imprima probabil in timp o traiectorie de crestere a preturilor alimentelor, dar, potrivit economistilor de la PKO BP, acest lucru se va intampla cel mai probabil abia dupa recolta de anul acesta. Cat despre preturile imprumuturilor guvernamentale, cresterea este generalizata in Europa.

Costurile de imprumut ale tarilor de pe continent au atins cele mai ridicate cote din ultimii 15 ani, investitorii pregatindu-se de cresterea dobanzilor, reactia bancilor centrale la noul val de inflatie. Yieldurile obligatiunilor germane si franceze cu scadenta la 10 ani au urcat la cele mai mari niveluri din 2011 incoace. In Europa de Est, cele mai mari yielduri le aveau ieri obligatiunile maghiare - 7,3%. Cele ale Romaniei s-au situat la 7,2%. Romania are deja cea mai puternica inflatie din UE.