Eveniment

Europa se confrunta cu o criza structurala a sistemelor de pensii. Desi realitatea economica impune cresterea varstei de pensionare, decidentii politici continua sa amane reformele. Sustenabilitatea sistemului poate fi recastigata doar printr-o abordare complexa: ajustari automate, contributii mai echitabile si compensatii pentru categoriile afectate.

La inceputul lunii octombrie 2025, cu viitorul sau politic atarnand de un fir de ata, prim-ministrul Frantei, Sebastien Lecornu, care demisionase si fusese renumit in functie, a promis ca va suspenda reformele nepopulare ale pensiilor pana in 2027, cand vor avea loc alegerile prezidentiale.

Deputatii socialisti au declarat victoria. Comunitatea de afaceri franceza a oftat. S&P a retrogradat ratingul de credit al Frantei, invocand ingrijorari legate de buget. Din moment ce Franta amana reformele inevitabile cel putin doi ani, iar multe alte tari europene se confrunta cu propriile crize ale sistemului de pensii, The Conversation a analizat cum pot fi concepute reforme care sa fie sustenabile, echitabile si viabile din punct de vedere politic.Un aspect izbitor al dezbaterii privind reforma pensiilor in Europa este cat de bine sunt intelese si documentate cauzele de baza ale problemei. Populatia Europei imbatraneste.

Rata natalitatii este in scadere. Speranta de viata este din ce in ce mai mare. Tot mai putini oameni contribuie pentru a finanta sistemele publice din care tot mai multi vor primi bani pentru perioade mai lungi de timp. In acelasi timp, transformarile tehnologice reduc ponderea veniturilor din munca in produsul intern brut.

Deoarece majoritatea sistemelor europene de tip "repartitie" (pay-as-you-go) au fost concepute intr-o perioada cu o structura demografica complet diferita, acestea trebuie ajustate pentru a reflecta realitatea actuala. Se accepta acest lucru in alte domenii, cum ar fi educatia, unde districtele scolare sunt redesenate si constructia de scoli noi redusa pentru a reflecta scaderea numarului de copii din anumite cartiere. Insa orice discutie despre ajustarea varstei de pensionare este intampinata de mii de protestatari furiosi care umplu strazile din Paris, Madrid sau Bruxelles. In Franta, este de asemenea important de pus reforma in perspectiva: se propunea cresterea varstei de pensionare cu doi ani, pana la 64. Danemarca isi ajusteaza varsta de pensionare la fiecare cinci ani, in functie de speranta de viata, si a aprobat deja ca aceasta sa ajunga la 70 pana in 2040, de la nivelul actual de 67.

Cititi articolul integral pe Business MAGAZIN.