Banci si asigurari

Nivelul riscurilor sistemice la adresa stabilitatii financiare se mentine ridicat, ba chiar in unele zone ale globului este in crestere, ceea ce pledeaza pentru prudenta in deciziile financiare, insa aduce si multe oportunitati, a spus Florian Neagu, Directorul Directiei Stabilitate Financiara din cadrul Bancii Nationale a Romaniei, in cadrul Conferintei GrECo & ZF Risk Day HORIZON, editia a doua.

"Pentru aceia care in trecut si-au pus in ordine bilanturile si situatiile financiare, aceste incertitudini si vulnerabilitati din prezent genereaza multe optiuni si oportunitati. Din pacate statele, cele mai multe state ale globului nu sunt in aceasta situatie pentru castarea lor financiara este in deteriorare. In ultimele analize ale FMI exact acest lucru se mentioneaza ca nivelul foarte ridicat al datoriilor generate de stat ajung sa fie o vulnerabilitate pentru stabilitatea financiar", a mai adaugat Florian Neagu.

Ce a mai spus Florian Neagu, Directorul Directiei Stabilitate Financiara din cadrul BNR:

￢ De exemplu, datoria globala in PIB a tarilor a depasit 100% si sunt destul de multe tari in crestere, chiar si in Europa care au ajuns saaiba o datorie publica mai mare decat au avut-o dupa cel de-al Doilea Raboi Mondial, Spania, Italia, Franta, Portugalia. Inseamna ca nu prea iti lasa mult spatiu de manevra daca evolutii nefavorabile noi apar si prin urmare si din perspectiva sectorului privat, sprijin din partea autoritatilor pe acest culoar financiar va fi destul de ingust. Aceasta este situatia, nu numai la nivel european. Aceasta vulnerabilitate pe care statele insale le genereaza asupra stabilitatii financiare se vede si in pretul cu care au ajuns sa se imprumute.

￢ Daca discutam acum 10 ani ca Franta va ajunge vreodata sa se imprumute mai scump decat Grecia era o blasfemie. Dar acest lucru se intampla de ceva zile. Costul datoriei in Franta este mai mare decat in Grecia.

￢ Uitandu-ne la cum sunt evaluate riscurile pe plan european, aceste cotatii de preturi cu care se imprumuta tarile se translateaza mai devreme sau mai tarziu la modul in care se imprumuta firmele. Vedem o schimbare structurala odata cu inceperea razboiului, astfel ca, cu totii platim aceste evenimente.

￢ Exista o crestere a randamentelor pe care tarile trebuie sa le plateasca pentru a mai avea acces la finantare si acolo au ramas la nivel ridicat.

￢ Ce se intampla cu autoritatile guvernamentale influenteaza mai devreme sau mai tarziu ce se intampla cu sectorul privat. Daca statele au o situatie financiara care ar trebui imbunatatita , mesajul este ca in sectorul privat sa fie diligente mai mari astfel incat situatiile financiare sa fie in imbunatatire.

￢ In ultimii 4-5 ani, nu sunt ajustari foarte mari ale randamentelor. Asa ca mesaje pe care le percepem pe diverse canale, ca lucrurile se deterioreaza in ritm accelerat, inclusiv in Romania, trebuie dozate si temperate cu ce se intampla in economiile reale pentru ca atunci cand incertitudinea este foarte ridicata, implicatiile asupra proiectelor de ivnestitii, consumului, cresterii economice, apar relativ rapid.

￢ Pentru Romania, riscurile sistemice cele mai importante sunt doua si le-am semnalat la BNR de vreo 3-4 ani. Au ramas din pacate neschimbate si usor se confirma, primul este canalul extern unde in lumea actuala noi riscuri apar, cum ar fi riscul geopolitic. Al doilea risc, care e pe plan intern este legat de echilibrele noastre macroeconomice.

￢ Este vorba de deficitul fiscal care costa, iar solutii de relansare economica trebuie calibrate adecvat pentru ca iar riscam sa se intample ce am patit in trecut, respecti sa ne imprumutam ca sa dam de lucru altor tari.

￢ Al doilea dezechilibru este cel de cont curent, respectiv ca avem importuri semnificativ mai mari decat exporturi.

￢ Riscul geopolitic se manifesta tot mai acut si influenteaza deciziile financiare si ale statelor si ale firmelor, dar de asemenea apar oportunitati. Este vorba de asa numitele nearshoring, friendshoring, respectiv relocarea lanturilor de valoarea pe alte criterii decat a fost pana in prezent in contextul globalizarii.

￢ Acum in contextul acestor riscuri geoolitice, lanturile de valoare se relocheaza si este important sa prindem acest tren pentru ca riscurile geopolitice vin si cu costuri si ar fi bine sa le avem pe ambele.

￢ In lumea actuala cand ne uitam este o alta schimbare, entitatile tot mai mari, cu dimensiuni tot mai mari tind sa castige teren pentru ca beneficiaza de economiile de scala si de scop.

￢ Top trei companii dupa active este format in exclusivitate din firme cu capital de stat. M-am uitat la firme cu capital autohton. Daca ma uit dupa cifra de afaceri, intra o firma cu capital privat, dar din aceasta perspectiva, un alt mesaj pe care il captam si din ceea ce fac altii, cine are aceste optiuni financiara pentru ca a avut grija de bilanturi si de rezultate in trecut, partea de a-si mari dimensiunea inclusiv ducandu-se peste hotare pare sa merite si in dezvoltarea businesului si gestionarea riscului.

￢ Vin si costuri, iar un cost pe care deja il simtim tot mai pregnant este cel legat de energie. Ne-a adus aminte inclusiv acest razboi din Ucraina la cat de multe lucruri Europa are deficiente de autonomie strategica. Energia este unul din ele, nu este doar energie. Sunt entitati care vor plati costul mai mult decat altele. De exemplu, pe acest culoar, doua tipuri de firme, respectiv din agricultura si constructii, au capacitatea ceva mai slaba de a gestiona aceste provocari.

￢ Un alt tip de risc, partea de incertitudine care este tot mai mare, sunt doua tipuri de incertitudine. De vreo 2-3 ani este un sentiment de incertitudine economca cu acceleratie semnificativa fata de perioada anterioara.

￢ Conform mesajelor din presa, incertitudinea economica de acum este de doua ori mai mare decat cea care a fost in COVID sau cand a inceput razboiul din Ucraina. Cand ne uitam la cifre parca nu este atat de mare sustinere in aceste valori. Ne intrebam in ce mawsura se intampa si la noi asa cum se intampla si in alte parti. o doza asa de mare de incertitudine poate face parte si din razboiul hibrid, cuplat si cu faptul ca, asa cum s-a observat si in alte tari, la vreo 6-9 luni dupa ce piata este pregatita, apar si atacuri cibernetice. Cred ca merita sa avem o abordare ceva mai temperata bazandu-ne si pe cifrele din fata.

￢ Cand intrebam antreprenorii care este perspectiva lor legata de incertitudinea economcia, valorile sunt total diferite.

￢ Antreprenorii au un optimism temperat. O altaperspectiva este ca nivelul de incertitudine indus de catre stirile din presa nu are echivalenta in maniera in care antreprenorii vad evolutia economica. Atunci cand incertitudinea economica este ridicata si efectele asupra cresterii econimice se fac resimtite relativ repede. Iti temperezi intentiile de consum, iti poti chiar opri planurile de investitii.

￢ Ca imagine de ansamblu privind sanatatea firmelor din Romania, vedem o deteriorarea in ultimii ani, dar nivelul agregat al indicatorului se mentine in afara zonei de risc. Prin urmare in continuare vedem spatiu in cadrul economiei romanesti si de a fructifica oportunitatile si de a gestiona socurile care ar putea sa apara.

￢ De asemenea, firmele care au credite au o sanatate financiara mai buna. Nivelul absolut este similar cu cel al corporatiilor, in conditiile in care cele mai multe credite, in proportie de peste 70%, sunt date IMM-urilor.

￢ Sanatatea financiara de ansamblu are echivalent si cand ne uitam la rata NPL, respectiv la cat de greu isi platesc firmele creditele pe care si le-au luat.

￢ Pe un interval mai lung de timp, vedem ca in mare rata NPL nu cunoaste schimbari semnificative, ba chiar este o anumita stabilitate. Apar din cand in cand evolutii, dar pe ansamblu rata ramane gestionabila.

￢ Sunt doua lectii legate de modul in care gestionam risurile. Prima lectie este legata de creditul in valuta. Chiar daca pot fi momente in care ar fi mai ieftin sa te imprumuti in valuta decat in lei, mesajul este sa se imprumute in moneda in care se obtine venitul. Acele momente care ar putea fi pe termen scurt favorabile, pe termen mediu, cel mai probabil o sa vina costuri suplimentare, ceea ce se si intampla.

￢ Banca Centrala a inceput de ceva timp sa majoreze rata dobanzii, a avut si o mica depreciere a monedei nationale. In final, ceea ce constatam este ca volumul de credite neperformante a celor care au luat credite in valuta creste cu apraope 40%,fata de cei care au luat credite in lei unde majorarea este de 3-4%.

￢ A doua lectie este in contextul in care se discuta cum relansam economia. Sa invatam din ecperienta programelor anterioare de garantare a creditelor de catre stat.

￢ Rata NPL luate de firme care au avut o garantie a statului a ajuns in prezent sa depaseasca 15%. Spre comparatie, IMM-urile care au luat credite fara o garantie a statului au la jumatate rata NPL. Garantia statului pana la urma cu totii o platim, macar sa merite, sa existe programe care ajuta dezvoltarea economiei pe viitor.