Burse

Autoritatea de Supraveghere Financiara a evaluat in 2025, pentru prima data intr-un ciclu complet, reprezentarea femeilor in structurile de conducere ale societatilor listate. Din 82 de societati analizate, 29 au intrat efectiv sub incidenta noilor reguli, iar femeile ocupau 19,88% din totalul pozitiilor de conducere. Doar patru companii atinsesera pragul de 40% pentru administratorii neexecutivi.

Gabriel Avramescu, prim-vicepresedintele ASF, scrie intr-o postare pe LinkedIn ca rezultatele reprezinta mai mult decat o fotografie a situatiei actuale privind echilibrul de gen. Autoritatea lucreaza la un sistem unitar prin care sa centralizeze si sa interpreteze informatiile despre guvernanta corporativa, cu scopul de a avea o imagine mai clara asupra evolutiilor si a eventualelor riscuri din piata.

Mai jos, postarea integrala a reprezentantului ASF:

"In 2025, Autoritatea de Supraveghere Financiara a facut primul exercitiu complet de monitorizare a prevederilor privind echilibrul de gen in organele de conducere ale societatilor listate, in baza Legii nr. 11/2025, care a transpus in legislatia nationala Directiva (UE) 2022/2381.

Pentru mine, acest prim ciclu de raportare este relevant dintr-o perspectiva mai larga decat cea a unor indicatori statistici. El arata cat de important este ca supravegherea pietei de capital sa se bazeze pe informatii standardizate, clare si comparabile, care sa permita atat o evaluare corecta a situatiei de la un anumit moment, cat si identificarea evolutiilor in timp.

Regulile privind echilibrul de gen nu se aplica automat tuturor societatilor listate. Pentru a intra in sfera lor, o companie trebuie sa fie admisa la tranzactionare pe o piata reglementata si sa nu fie microintreprindere, intreprindere mica sau mijlocie. Sunt avute in vedere societatile cu mai mult de 250 de angajati si care depasesc pragul de 50 de milioane de euro cifra de afaceri anuala sau pragul de 43 de milioane de euro total bilantier.

In primul ciclu de raportare, din cele 82 de societati analizate in functie de criteriile de eligibilitate, ASF a identificat 29 de societati tranzactionate pe piata reglementata care intrau efectiv sub incidenta acestor prevederi. Datele colectate arata ca femeile ocupau 19,88% din totalul pozitiilor de conducere in cadrul celor 29 de societati. Ponderea era de 20,91% in pozitiile neexecutive si de 13,04% in pozitiile executive.

Patru dintre cele 29 de companii, respectiv 13,79%, atinsesera obiectivul de 40% pentru membrii sexului subreprezentat in pozitiile de administrator neexecutiv. Tot patru companii atinsesera obiectivul de 33% pentru totalul pozitiilor de administrator, executive si neexecutive.

Aceste date trebuie insa interpretate in contextul cadrului legal. Obiectivele de reprezentare nu trebuie confundate cu obligatia de raportare catre ASF. Neatingerea unui prag de reprezentare nu este, in sine, calificata de lege drept contraventie si nu exista un mecanism de sanctionare pentru simplul fapt ca o societate nu a atins unul dintre obiective. Obligatia legala care poate atrage sanctiuni este cea referitoare la transparenta si raportarea informatiilor solicitate. In 2025, ASF nu a aplicat sanctiuni contraventionale in temeiul acestor prevederi.

Aceasta distinctie este importanta si pentru modul in care privim evolutia indicatorilor. Obiectivele privind reprezentarea de gen se aplica in relatie cu noile numiri de administratori si nu afecteaza mandatele aflate deja in derulare. Prin urmare, modificarea structurii organelor de conducere se produce gradual, pe masura ce apar noi numiri.

In primul an, 38 de societati au transmis catre ASF si, in anumite cazuri, au publicat pe website-ul BVB rapoarte dedicate reprezentarii de gen. Dintre acestea, 29 au fost identificate de ASF ca intrand efectiv sub incidenta obligatiilor legale. Faptul ca si alte societati au raportat voluntar este un semnal util intr-un domeniu aflat la primul ciclu de aplicare.

In 2025, ASF a mentinut un dialog constant cu emitentii, prin intalniri generale si individuale si prin corespondenta, pentru clarificarea cerintelor de conformare si raportare. Consider ca acest dialog este esential mai ales atunci cand intra in vigoare reguli noi si cand atat companiile, cat si autoritatea trec prin primele etape de aplicare practica.

Pentru 2026, pana la termenul de 15 iulie, 21 de societati au transmis rapoarte dedicate. Acest numar nu reprezinta insa situatia finala, deoarece informatiile solicitate de lege pot fi incluse si in alte raportari ale emitentilor, inclusiv in raportul anual. Procesul de evaluare continua, iar ASF analizeaza informatiile transmise pentru a stabili situatia completa aferenta celui de-al doilea ciclu de raportare.

Experienta acumulata in primele doua cicluri ne arata ca avem nevoie de un mecanism mai bine structurat de colectare si analiza a datelor privind guvernanta corporativa. De aceea, ASF lucreaza la dezvoltarea unui sistem integrat de monitorizare, bazat pe structuri standardizate de date. Procesul este gestionat de Serviciul Transparenta si Raportari Emitenti si urmareste sa permita colectarea unor informatii individuale, intr-un format unitar, care sa poata fi ulterior analizate si agregate la nivelul pietei.

Obiectivul nu este sa adaugam un nou exercitiu administrativ pentru emitenti. Vrem sa obtinem date de calitate, comparabile in timp, care sa ne ajute sa intelegem mai bine evolutia practicilor de guvernanta si sa fundamentam activitatea de supraveghere. In acest moment, procesul de standardizare se afla in etapele finale.

Urmatorul pas il reprezinta transmiterea catre emitenti a unui chestionar standardizat, prin care vor fi colectate informatiile relevante privind guvernanta corporativa. Pe baza acestor date, ASF va putea realiza rapoarte agregate si analize comparative la nivelul pietei. Acestea vor include, intre altele, informatii privind societatile tranzactionate pe o piata reglementata care au atins obiectivele prevazute de lege in materia echilibrului de gen. Lista acestor societati nu a fost inca publicata. Informatiile sunt in proces de verificare, agregare si procesare, iar legislatia nu stabileste un termen-limita pentru publicarea unei asemenea liste.

Pentru mine, valoarea acestui proiect este legata in primul rand de dezvoltarea componentei preventive a supravegherii. O autoritate de supraveghere trebuie sa poata identifica din timp tendinte, diferente si eventuale riscuri, nu doar sa intervina dupa aparitia unei probleme. Un sistem standardizat de colectare si analiza a datelor ne permite sa privim guvernanta corporativa la nivelul intregii piete, sa comparam evolutiile si sa intelegem mai bine schimbarile din structura si practicile emitentilor. In acelasi timp, datele trebuie sa fie corecte, complete si suficient de bine structurate pentru a putea fundamenta decizii.

Calitatea informatiei este o conditie pentru calitatea supravegherii. Acesta este motivul pentru care consider ca experienta primelor doua cicluri de raportare privind echilibrul de gen trebuie folosita pentru a construi un mecanism mai larg de monitorizare a guvernantei corporative. Este un proces gradual, pe care il dezvoltam impreuna cu piata, pornind de la experienta practica acumulata si de la nevoia de a avea informatii mai coerente si mai usor de analizat.

In paralel, ASF a transmis Comisiei Europene, la 29 ianuarie 2026, raportarea privind aplicarea prevederilor referitoare la echilibrul de gen, in formatul standardizat solicitat la nivel european. Ulterior, au fost comunicate ajustari privind datele transmise initial. Monitorizarea echilibrului de gen reprezinta, astfel, una dintre componentele unui demers mai amplu privind guvernanta corporativa.

Pentru ASF, directia este clara: mai multe date standardizate, o analiza mai buna a informatiilor si o supraveghere care sa poata anticipa mai eficient evolutiile pietei.

In final, ceea ce urmarim este ca informatia colectata prin activitatea de supraveghere sa fie valorificata mai eficient, atat pentru analiza pietei, cat si pentru orientarea emitentilor catre practici de guvernanta mai solide si mai transparente."