Business Hi-Tech

Inteligenta artificiala a creat un nou indicator al productivitatii in industria de tehnologie din Statele Unite. Consumul de tokeni AI - unitatile de calcul care alimenteaza instrumente precum ChatGPT, Claude sau Gemini - a inceput sa fie tratat ca un indicator de performanta in sine, iar companiile de top din Silicon Valley au introdus clasamente interne care urmaresc cat de mult AI foloseste fiecare angajat. Fenomenul a fost documentat de Kevin Roose in New York Times sub numele de "tokenmaxxing" - subiectul fiind abordat pe larg in presa americana in a doua jumatate a lunii martie 2026, in special dupa declaratii ale CEO-ului Nvidia la conferinta GTC.

Declaratia care a accelerat discutiile, facuta de Jensen Huang, CEO-ul Nvidia, a fost difuzata in cadrul podcastului All-In, filmat pe parcursul conferintei GPU Technology Conference (GTC) din martie 2026. "Daca un inginer de 500.000 de dolari nu ar consuma tokeni de cel putin 250.000 de dolari, as fi alarmat profund", a spus Huang, adaugand ca un inginer platit cu o jumatate de milion de dolari pe an care ar declara la final de an un consum de doar 5.000 de dolari in tokeni l-ar "infuria". Huang a comparat refuzul de a utiliza AI cu decizia unui proiectant de cipuri de a renunta la software-ul de proiectare asistata (CAD) si de a se intoarce "la creion si hartie".

Modelul propus de Huang presupune ca inginerii sa primeasca, pe langa salariul de baza si pachetul de actiuni, un buget de tokeni egal cu aproximativ jumatate din salariu. "Castiga cateva sute de mii de dolari pe an ca salariu de baza. Probabil le voi da jumatate din suma aceea, in plus, sub forma de tokeni, ca sa poata fi amplificati de 10 ori", a declarat Huang, potrivit Fortune. Intrebat daca Nvidia cheltuieste in jur de 2 miliarde de dolari pe an pe tokeni pentru echipa de ingineri, Huang a raspuns: "Incercam", conform CNBC.

La nivel global, Nvidia are 42.000 de angajati, iar Huang a precizat ca planifica "sute de mii de angajati digitali" - agenti AI care lucreaza alaturi de cei umani. Compania a raportat venituri de 215,9 miliarde de dolari in anul fiscal 2026, in crestere cu 65%, din care 62,3 miliarde de dolari provin din segmentul de centre de date, in crestere cu 75% de la an la an.

De notat totusi ca Huang nu este un observator neutru al fenomenului pe care il incurajeaza. Tokenii AI sunt procesati pe placi grafice, iar Nvidia controleaza peste 80% din piata de cipuri pentru centre de date specializate in AI. Cu alte cuvinte, fiecare dolar cheltuit de companii pe tokeni pentru ingineri alimenteaza, direct sau indirect, cererea pentru hardware-ul Nvidia. Cand CEO-ul Nvidia pledeaza pentru bugete de tokeni echivalente cu jumatate din salariul unui inginer, pledeaza, in acelasi timp, pentru cresterea cererii de cipuri pe care compania sa le produce.

Bugetele de tokeni nu sunt doar o obsesie a sefului Nvidia. La companii precum Meta, OpenAI si Anthropic, consumul de AI a devenit deja o forma de competitie interna, potrivit The New York Times. Angajatii concureaza pe clasamente interne care afiseaza cine foloseste cel mai mult AI, iar consumul ridicat este tratat ca un semn de productivitate.

Un inginer OpenAI a procesat 210 miliarde de tokeni intr-o singura saptamana in primavara lui 2026 - un volum care, potrivit calculelor citate de media americana, ar umple Wikipedia de 33 de ori. La Anthropic, un dezvoltator a acumulat costuri de peste 150.000 de dolari intr-o singura luna folosind Claude Code, instrumentul de programare asistat de AI al companiei. Un inginer Ericsson din Stockholm, citat de The New York Times, a declarat ca "el cheltuieste pe Claude mai mult decat castiga", desi costurile sunt acoperite de angajator.

Shopify a facut un pas suplimentar: CEO-ul Tobi Lutke a trimis un memo intern in care a declarat utilizarea AI "o asteptare de baza" pentru toti angajatii si a anuntat ca aceasta va fi inclusa in evaluarile de performanta. "Utilizarea reflexiva a inteligentei artificiale este acum o asteptare de baza la Shopify", a scris Lutke, potrivit memo-ului publicat pe platforma X. Tomasz Tunguz, partener la fondul de capital de risc Theory Ventures, a descris tokenii AI ca "al patrulea pilon al compensatiei inginerilor: salariu, bonus, actiuni si tokeni. Tunguz estimeaza ca diferenta de productivitate intre un inginer cu acces nelimitat la AI si unul cu acces limitat poate fi de opt ori, iar el insusi automatizeaza 31 de sarcini zilnic, cu un cost anual de aproximativ 12.000 de dolari.

La nivelul industriei, costurile sunt mult mai mari. Conform datelor Levels.fyi, citate de TechCrunch si alte publicatii, salariul unui inginer software in Silicon Valley este de 375.000 de dolari pe an. Adaugarea unui buget de tokeni de 100.000 de dolari duce costul total per inginer la 475.000 de dolari - ceea ce inseamna ca aproximativ un dolar din cinci din costul unui inginer este deja destinat calculului AI.

Thibault Sottiaux, liderul echipei Codex de la OpenAI, a declarat ca in interviurile de angajare, candidatii intreaba acum despre "accesul dedicat la resurse de inferenta", nu doar despre salariu si actiuni, potrivit Figuring Out With AI.

Fenomenul are si o latura de risc. Remote Work Europe a publicat o analiza (22 martie 2026) care punse un semn de egalitate intre tokenmaxxing-ul si o forma costisitoare de a demonstra ca esti ocupat, fara legatura directa cu rezultatele livrate. Kevin Prokopetz, specialist FinOps, avertizeaza ca adoptarea necontrolata a AI creeaza "vizibilitate zero asupra randamentului real al investitiei", iar analistul Nate Patel afirma: "Daca nu se leaga de rezultate livrate sau de timp economisit, consumul de AI e doar o ardere de bani", potrivit aceleiasi surse.