Eveniment

Germania se pregateste pentru o posibila schimbare majora a legislatiei muncii, care ar permite angajatilor sa lucreze mai mult de opt ore pe zi, inclusiv in ture de 12 ore. Cancelarul Friedrich Merz sustine ca programul flexibil poate aduce beneficii atat companiilor, cat si salariatilor, insa propunerea a declansat un conflict intre partidele aflate la guvernare si sindicate, potrivit Deutsche Welle.

In prezent, legislatia germana stabileste o durata normala a zilei de munca de opt ore, care poate fi extinsa la zece ore daca orele suplimentare sunt compensate prin timp liber. Angajatii trebuie sa beneficieze si de cel putin 11 ore de odihna intre doua schimburi.

Guvernul condus de Friedrich Merz vrea insa sa inlocuiasca limita zilnica de lucru cu una saptamanala, in conformitate cu normele europene, care permit o medie de maximum 48 de ore lucrate pe saptamana.

Un exemplu concret vine din orasul Leuna, situat in estul Germaniei, in landul Saxonia-Anhalt, unul dintre cele mai importante centre ale industriei chimice din tara.

Aici opereaza peste 100 de companii, inclusiv grupul finlandez UPM, care a construit o biorafinarie pentru producerea de substante chimice pe baza de lemn.

Compania recruteaza angajati dispusi sa lucreze in ture de 12 ore, un program permis deja in anumite sectoare industriale, in conditii speciale.

In urma unei vizite la fabrica UPM, cancelarul Friedrich Merz a declarat ca a fost surprins sa descopere ca angajatii pot lucra doar trei zile pe saptamana, in schimburi de cate 12 ore.

Potrivit cancelarului, unul dintre responsabilii de tura i-a explicat ca acest sistem le ofera salariatilor mai mult timp pentru familie.

"A lucra mai mult de opt ore nu inseamna exploatare. Dimpotriva, poate reprezenta o oportunitate buna pentru companii si pentru angajati de a-si organiza programul mai flexibil", a declarat Merz in fata reprezentantilor mediului de afaceri.

Organizatiile patronale germane sustin de ani intregi modificarea legislatiei privind timpul de lucru.

Rainer Dulger, presedintele Confederatiei Asociatiilor Patronale Germane (BDA), considera ca actualele reguli sunt depasite si nu mai reflecta realitatile economiei moderne.

"Legea privind timpul de lucru dateaza din epoca faxurilor si a telefoanelor cu disc. Nu stie nimic despre laptopuri sau programul gradinitelor", a afirmat acesta.

Companiile sustin ca un program mai flexibil ar permite o utilizare mai eficienta a fortei de munca, in special in industriile cu activitate sezoniera, turism, restaurante sau in proiectele care implica perioade de activitate intensa.

Dulger arata ca legislatia europeana permite o medie de 48 de ore lucrate saptamanal, flexibilitate pe care, in opinia sa, Germania nu o valorifica suficient.

Desi partidele conservatoare CDU/CSU si Partidul Social-Democrat (SPD) au convenit in acordul de coalitie din 2025 sa reformeze legislatia muncii, diferentele de viziune au blocat negocierile.

SPD si organizatiile sindicale se tem ca eliminarea limitei zilnice ar permite angajatorilor sa impuna unilateral programe foarte lungi.

Sindicatul Verdi avertizeaza ca zilele de lucru de 12 ore pot avea consecinte negative asupra sanatatii angajatilor si ar putea dezavantaja persoanele care au copii sau alte responsabilitati familiale.

Annika Klose, purtatoarea de cuvant a grupului parlamentar SPD pentru munca si politici sociale, sustine ca flexibilitatea trebuie sa functioneze in ambele sensuri.

Potrivit acesteia, un angajat ar trebui sa poata intrerupe programul pentru a-si duce copilul la antrenamentul de fotbal si sa reia munca ulterior, fara ca angajatorul sa poata impune impotriva vointei sale o tura de la ora 9 dimineata pana la 10 seara.

In iunie 2026, Ministerul german al Muncii, condus atunci de Barbel Bas, a elaborat un prim proiect de reforma.

Documentul prevedea ca modificarile programului de lucru trebuie sa se bazeze pe acorduri colective intre angajatori si sindicate, sa respecte normele de sanatate si securitate si sa includa inregistrarea electronica a orelor lucrate.

Conservatorii CDU/CSU au respins insa proiectul, iar organizatiile patronale au cerut retragerea si rescrierea lui.

La inceputul lunii octombrie, mai multe organizatii din cadrul SPD au prezentat un document intitulat "Autodeterminare, nu dereglementare", prin care solicita ca programul de munca sa fie stabilit de comun acord intre angajati si angajatori.

Social-democratii insista ca flexibilizarea nu trebuie sa insemne transferarea intregii puteri de decizie catre companii.

Friedrich Merz sustine ca modificarea legislatiei ar trebui realizata rapid, insa noul ministru al Muncii, Alexander Schweitzer, se confrunta cu o opozitie puternica in interiorul propriului partid.

Disputa a devenit astfel mai mult decat o dezbatere despre numarul de ore lucrate zilnic.

In centrul conflictului se afla intrebarea daca angajatorii trebuie sa aiba mai multa libertate in organizarea programului sau daca statul trebuie sa mentina limite stricte pentru protejarea salariatilor.

Deocamdata, legislatia generala nu s-a schimbat, iar turele de 12 ore raman permise doar in conditiile si sectoarele prevazute de regulile actuale. Reforma care ar putea extinde aceasta flexibilitate la mai multe categorii de angajati este in continuare blocata de neintelegerile din coalitia de guvernare.