Opinii

Autorul s-a inspirat din filmul american "Marea evadare"(1963), in regia lui John Sturge, cu Steve McQueen si James Garner, cand a scris aceasta carte. Filmul trateaza evadarea unui grup de prizonieri, dintr-un lagar, in timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial.

Autorul se foloseste de o metafora puternica si explica "Marea evadare" ca un fenomen desfasurat de-a lungul istoriei in care parti semnificative ale populatiei au "evadat" din ghearele saraciei, a bolilor si a mortii premature. "Inchisoarea" pe care o analizeaza autorul este de natura economica si sociala, si a fost locul unde oamenii au trait multe secole, pana s-a produs acel declic care a initiat "evadarea". In viziune lui, de fapt, intreaga istorie moderna este povestea unei evadari.

Bill Gates ne spune despre aceasta carte: "Daca vreti sa aflati cum a ajuns omenirea atat de prospera de-a lungul timpului, ar trebui sa cititi Marea evadare ".

Privita prin aceasta prisma apare o intrebare profunda: cum poate Romania sa evadeze din actuala stare de lucruri. Acum ne impopotonam cu un nivel al PIB-ului cu care am depasit tari din UE, dar autorul ne atentioneaza cu imperfectiunile acestuia: "PIB-ul este un indicator slab al bunastari", "PIB-ul nu denota mare lucru cand vine vorba de distribuire", "este o problema cu PIB-ul ca indicator al starii de bine", "PIB-ul exclude activitati importante, precum serviciile prestate de gospodine, nu ia in calcul timpul liber; si, adeseori, nu masoara corect nici macar aspectele pe care le include".

Un fapt este cert, de necontestat, ne spune autorul, sursa oricarei evadari din saracie este cresterea economica. Evident este vorba de o crestere economica sanatoasa sustinuta de investitii si productivitate mare, de o forta de munca supercalificata, si de un mediu legislativ care sa asigure un cadru legal favorabil. Nu este vorba doar de evadarea economica, ci si de o evadare din moartea prematura, un rol important avandu-l progresele inregistrate in domeniul medicinei.

Angus Deaton ne atentioneaza "ca tarile sarace nu au institutiile - capacitatea statului, sisteme legislative si de impozitare functionale, asigurarea dreptului de proprietate si traditia increderii-care constituie fundamentul necesar pentru producerea cresterii". Se refera la institutiile incluzive care faciliteaza accesul facil la oportunitati de afaceri si, un fapt foarte important, si creeaza un cadru favorabil pentru toti participantii la viata economica. Tot el, facand referire la teza economistilor Daron Acemoglu si Simon Johnson, de la MIT, ne spune ca institutiile croite pentru elite sunt defavorabile cresterii economice.

Citand publicatia "The Ultimate Resource" autorul cartii ne spune ca "adevarata sursa a prosperitatii nu este nici pamantul, nici resursele naturale care la un moment dat vor fi epuizate, ci oamenii". Face referire aici la oameni ca o sursa inepuizabila de creativitate.

Ne atentioneaza ca uneori, in tarile sarace, politica a sufocat cresterea economica, actionand mai mult ca o piedica, decat ca un facilitator. Capturarea statului de grupuri care urmaresc doar interese personale dauneaza grav procesului de dezvoltare economica. Institutiile care si-au externalizat gandirea catre politicieni si-au pierdut independenta decizionala. Nu poate exista dezvoltare economica care sa excluda contactul intre cei care guverneaza si cei guvernati. Guvernul are nevoie de resurse pentru a-si duce la indeplinire functiile, iar aceste resurse provin de la contribuabil. O capacitate adecvata de impozitare este necesara pentru a crea un climat economic sanatos ne spune Angus Deaton.

In subcapitolul "Cum are loc progresul?" autorul face referiri la citit facandu-l "culpabil" de accelerarea procesului de cunoastere si de inovare. Cititul a aparut atunci cand practicantii religiei protestante au fost obligati sa citeasca Biblia singuri. Cititul si educatia sunt vectorii multiplicatori ai dezvoltarii economice. Este nevoie ca cei care ne conduc sa aiba o ascensiune academica reala, nu asezonata cu facultati tip chiosc, aflate in stadiul de "valeleu", care au fracturat coloana vertebrala a stiintei de carte. Ascensiune celor fara scoala, chiar si cu liceul incert, a dat nastere unei meme destabilizatoare: scoala nu mai este necesara. Structurile imbibate de cei care au fentat scoala sunt o piedica in calea dezvoltarii. Cat de jos mai poate ajunge bottom-ul stiintei de carte in administratia publica!

Angus Deaton vine cu o precizare care ne spune ca nu putem folosi metodele tarilor bogate intrucat suntem limitati de lipsa unei infrastructuri adecvate. El enumera aici: drumuri, cai ferate, telecomunicatii, fabrici si utilaje si, nu in ultimul rand, nivelul de educatie.

Prosperitatea si bunastarea nu sunt niste accidente fericite. Ele sunt rodul unui mix de interactiuni dintre institutiile incluzive, meritocratie, educatie, stiinta de carte si, nu in ultimul rand, meritocratie.

Cele trei tuneluri din film, construite cu mare ingeniozitate asa cum ne spune autorul, prin care s-a realizat evadarea se numesc Tom, Dick, Harry. Cum s-ar numi oare tunelurile prin care Romania ar incerca sa evadeze din saracie. Poate "Meritocratie"! Poate "Competenta"! Poate "Guvernare inteligenta"! Poate "Stiinta de carte"! Poate "Management performant"! Sau poate "Seriozitate"! Evolutia PIB-ului ne indeamna sa credem ca evadarea este in plina desfasurare desi tunelurile nu sunt gata.

Dar mai este o intrebare princeps! Cine sapa aceste tuneluri pentru a grabi evadarea din saracie? Va reusi actuala coalitie sa construiasca tunelurile evadarii sau se va bloca intr-un amalgam de amendamente, dandu-si unfriend reciproc?

Nu exista niciun film "Marii ramasi in urma" ne avertizeaza autorul la pagina 19.