Zf 24

Anul 2026 marcheaza cea mai ampla crestere simultana a TVA din Europa Centrala si de Est din ultimii ani, Romania, Estonia si Kazahstan majorand cotele standard, in timp ce cotele reduse din regiune au fost consolidate sau eliminate, potrivit celei de-a 14-a editie a Ghidului Fiscal pentru Europa Centrala si de Est (ECE) al Forvis Mazars.

Acoperind in prezent 25 de jurisdictii, din care 22 de tari europene, plus Kazahstan, Kargazstan si Uzbekistan, ghidul compara regimurile fiscale din perspectiva investitorilor si urmareste principalele tendinte care remodeleaza mediul fiscal regional.

In cazul TVA, Romania a majorat cota standard de la 19% la 21% incepand cu august 2025, consolidand simultan cotele reduse existente de 5% si 9% intr-o singura cota redusa de 11%. Estonia a crescut cota standard de la 22% la 24% incepand cu iulie 2025, aplicabila pe tot parcursul anului 2026. Cea mai importanta crestere in termeni absoluti a fost inregistrata in Kazahstan, unde cota standard a crescut de la 12% la 16%, incepand din ianuarie 2026.

In acest context, Ungaria se remarca la polul opus: cota standard de TVA de 27% ramane cea mai ridicata din Uniunea Europeana, mult peste media regionala de aproximativ 20%.

De asemenea, aplicarea cotelor reduse se restrange. Lituania a eliminat cota redusa generala de 9%, transferand serviciile de incalzire centralizata si apa calda catre cota standard de 21%, introducand totodata o noua cota de 12% pentru serviciile de cazare si serviciile culturale. Slovacia a eliminat cota redusa de 19% aplicabila produselor alimentare cu continut ridicat de zahar si sare; aceste produse sunt acum taxate cu cota standard de 23%.

Pragurile de inregistrare in scopuri de TVA au fost majorate in Romania (la 80.000 euro), Moldova (la aproximativ 75.800 euro) si Polonia (la aproximativ 56.500 euro).

"In regiunea Europei Centrale si de Est, TVA-ul este utilizat tot mai mult ca instrument de echilibrare fiscala, guvernele extinzand bazele de impozitare si reducand numarul cotelor reduse. Majorarea cotei standard de TVA in Romania de la 19% la 21%, impreuna cu consolidarea cotelor reduse intr-o singura cota de 11%, reflecta o tendinta regionala mai ampla de simplificare si de crestere a nivelului taxarii indirecte. Pentru companii, acest lucru se traduce printr-o presiune mai mare asupra strategiilor de pret, a gestionarii fluxurilor de numerar si a proceselor de conformare in materie de TVA, intr-un mediu deja sensibil la inflatie.", a mentionat Bianca Vlad, Tax Partner, Forvis Mazars in Romania.

Taxarea muncii

In 2026, impozitele pe veniturile persoanelor fizice au avut traiectorii diferite in regiune, Lituania si Slovacia trecand catre sisteme mai progresive, cu cote maxime majorate in intervalul 30-35%, in timp ce Romania a crescut impozitul pe dividende de la 10% la 16%.

Grecia a mers in directia opusa, reducand majoritatea cotelor cu aproximativ 2 puncte procentuale.

Contributiile sociale datorate de angajatori prezinta, de asemenea, variatii semnificative. Desi media regionala este de aproximativ 17% din salariul brut, nivelul efectiv al contributiilor variaza de la sub 5% in Lituania, Kosovo si Romania la peste 30% in Estonia, Slovacia si Cehia.

Povara fiscala totala asupra muncii difera considerabil in regiune. La nivelul salariului mediu, aceasta variaza de la aproximativ 13% in Kosovo la aproape 50% in Germania, nivelul mediu fiind de circa 37%, usor peste media OCDE.

In tarile cu sisteme fiscale progresive, precum Austria si Albania, povara fiscala creste semnificativ in cazul veniturilor mai mari, in schimb, in statele cu sistem de impozitare in cota unica, precum Ungaria, Bulgaria, Romania si Ucraina, diferentele sunt minime.

Impozitul pe salarii

Nivelul salariilor

Salariile minime brute au crescut in intreaga regiune, cea mai semnificativa majorare fiind inregistrata in Muntenegru, cu aproximativ o treime, la 670 de euro. Slovacia, Cehia si Albania au raportat, de asemenea, cresteri de doua cifre exprimate in moneda locala. Germania si Austria conduc clasamentul regional, cu salarii minime de aproximativ 2.400 de euro, in timp ce media din sectorul privat la nivelul Europei Centrale si de Est se situeaza la aproape 1.700 de euro.

Ajustate in functie de paritatea puterii de cumparare, clasamentele se modifica semnificativ: salariul nominal ridicat din Estonia este diminuat de nivelul preturilor, Grecia se situeaza sub multe state cu valori nominale mai reduse, in timp ce Muntenegru, Polonia, Croatia si Romania se situeaza semnificativ mai bine in termeni reali decat ar sugera cifrele nominale.

Impozitul pe profit

Cotele impozitului pe profit din regiune raman, in linii mari, stabile, situandu-se in general in jurul nivelului de 20%. Ungaria se remarca printr-o cota de 9% - cea mai redusa din Uniunea Europeana - desi impozitele suplimentare aplicabile anumitor sectoare pot creste semnificativ povara fiscala efectiva.

Desi cotele de impozitare se modifica foarte putin, structurile fiscale continua sa evolueze. Lituania si-a majorat usor cota (de la 16% la 17%), in timp ce Germania planifica o reducere graduala de la 15% la 10% pana la inceputul anilor 2030. Letonia a introdus o noua abordare, taxand profiturile distribuite cu 15%, completata de un impozit pe dividende.

Stimulentele fiscale devin tot mai importante in determinarea poverii fiscale reale. Cehia si-a consolidat sprijinul pentru activitatile de cercetare si dezvoltare (R&D), in timp ce Romania a introdus un nou credit fiscal rambursabil, evidentiind o tendinta regionala mai ampla catre stimulente fiscale orientate spre investitii.

"Introducerea in Romania a unui credit fiscal rambursabil de 10% pentru activitatile de cercetare si dezvoltare, alaturi de supradeducerea existenta de 50% pentru activitatile de R&D, reflecta o schimbare regionala mai ampla catre politici fiscale orientate spre investitii. Pe masura ce statele concureaza pentru atragerea inovarii si a activitatilor cu valoare adaugata ridicata, companiile privesc dincolo de cotele nominale ale impozitului pe profit si acorda o atentie tot mai mare modului in care schemele locale de stimulente reduc costul real al investitiilor.", a declarat Lucian Dumitru, Tax Partner, Forvis Mazars in Romania.

Pilonul II

Implementarea Pilonului II reprezinta cea mai importanta evolutie in domeniul fiscalitatii internationale in anul 2026. Directiva UE 2022/2523 a fost implementata in 14 dintre cele 25 de jurisdictii analizate in ghid. Contribuabilii vizati trebuie, in general, sa depuna declaratiile privind impozitul suplimentar aferente anului fiscal 2024 pana la 30 iunie 2026 (Cehia a obtinut o prelungire pana in octombrie). Romania si Slovacia au transpus, de asemenea, Directiva DAC9 privind schimbul de informatii. Diferenta dintre jurisdictiile care dispun deja de cadre operationale si cele care continua sa amane implementarea devine tot mai relevanta din punct de vedere comercial.

"2026 marcheaza momentul in care Pilonul II trece de la un exercitiu legislativ la o provocare reala de conformare si raportare pentru grupurile multinationale. Odata cu apropierea termenelor pentru depunerea primelor formulare GIR si a declaratiilor privind impozitul suplimentar in mare parte din regiunea Europei Centrale si de Est, companiile se concentreaza nu doar asupra ratelor efective de impozitare, ci tot mai mult asupra gradului de pregatire operationala in materie de date, raportare si guvernanta. Pe masura ce tot mai multe jurisdictii implementeaza atat cerintele Pilonului II, cat si pe cele ale DAC9, nivelul de impozitare efectiva al entitatilor grupurilor medii si mari care activeaza in regiune va fi de minim 15%.", a declarat Liviu Gheorghiu, Tax Partner, Forvis Mazars in Romania.